Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Conform rezultatelor unui studiu canadian, copiii care trăiesc in ferme au un sistem respirator mai rezistent decăt orăşenii. De aceea, ei prezintă un risc mai scăzut de astm decăt copiii născuţi şi crescuţi la oraş.
Copiii din ferme, feriţi de astm
Conform rezultatelor unui studiu canadian, copiii care trăiesc in ferme au un sistem respirator mai rezistent decăt orăşenii. De aceea, ei prezintă un risc mai scăzut de astm decăt copiii născuţi şi crescuţi la oraş. Comparănd datele copiilor orăşeni cu cele ale copiilor crescuţi la ţară, dr William Midodzi, de la University of Alberta School of Public Health, a observat că riscul ca orăşenii să facă astm este de 5,3%, in timp ce copiii de la ţară prezintă un risc mai scăzut, de 2,3%. Dr Midodzi pune această diferenţă pe seama faptului că "micuţii care s-au născut in ferme au fost expuşi toxinelor provenind de la animale, ceea ce i-a intărit. In plus, aceşti copii nu ştiu ce inseamnă poluarea urbană, unul dintre cei mai importanţi factori de risc pentru apariţia astmului la copii".
Citește pe Antena3.ro
Cancerul uterin, depistat printr-un test ADN
Testul ADN de depistare a infecţiei cu papilomavirus uman (HPV) s-a dovedit mai eficient decăt cel clasic Papanicolau, arată un vast studiu epidemiologic publicat in The New England Journal of Medicine, citat de AFP. Potrivit coordonatorului studiului, prof. Eduardo Franco de la Universitatea McGill (Canada), testul ADN de depistare a HPV permite detectarea cu o acurateţe de 94,6% a leziunilor precanceroase, comparativ cu 55,4% pentru testul Papanicolau. Utilizat in ultimii 50 de ani ca analiză standard pentru depistarea cancerului de col uterin, testul Papanicolau constă in observarea la microscop a mostrelor de celule prelevate de pe colul uterin. Şi testul ADN necesită prelevarea de celule, dar procesul de analiză este automat.
Stresul şi reacţiile creierului
Experienţele asupra şoarecilor de laborator au scos la lumină reacţiile cerebrale determinate de stres, ceea ce ar putea deschide calea unor noi tratamente psihiatrice, transmite AFP. Potrivit cercetătorilor de la Universitatea Southwestern (Texas) şi Universitatea Harvard (Massachusetts), noile tratamente vor fi destinate persoanelor confruntate cu situaţii de stres intens precum războaiele şi catastrofele naturale. Deocamdată, experienţele au arătat că creierul şoarecilor vulnerabili la stres produce in exces unele substanţe numite neurotrofine. Cercetătorii intenţionează să pună la punct medicamente care să blocheze secreţia acestor substanţe.
