Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Durerea de cap este un simptom extrem de frecvent şi la copii, şi la adulţi. În majoritatea cazurilor, este un simptom benign. Totuşi, el este asociat cu o anumită temere care poate grăbi consultarea medicului şi o investigaţie imagistică a creierului. Întrebare este: când prescrie medicul o investigaţie imagistică? Răspunsul la această întrebare a reprezentat tema analizată în cadrul “Zilelor franceze ale radiologiei”, un colocviu care reunit, recent, la Paris, numeroşi specialişti francofoni. Profesorul Jean-Yves Gauvrit, şeful Unităţii de imagistică neuro-facială din cadrul Serviciului de radiologie al CHU din Rennes, răspunde la această întrebare, într-un amplu articol publicat online în Le Point. Profesorul Jean Yves Gauvrit vorbeşte mai întâi de cefalee, dureri de cap, care, în majoritatea cazurilor, nu necesită un examen complementar. Totuşi, uneori, cefaleea poate face parte dintr-un prognostic vital şi să reprezinte o urgenţă terapeutică. “De cele mai multe ori, discuţia cu pacientul şi examenul clinic permit selectarea pacienţilor care ar putea avea nevoie, mai târziu sau mai devreme, de o investigaţie imagistică, în special rezonanţă magnetică, spune prof. Gauvrit. Rezonanţa magnetică este un examen de referinţă pentru toate bolile cerebrale. Profesorul Gauvrit distinge dureri de cap primare, secundare şi acute sau progresive. Primele sunt de departe cele mai frecvente, nu au la origine leziuni şi reprezintă aproximativ 60% dintre cazuri. Durerile de cap primare nu impun investigaţii imagistice. În majoritatea cazurilor sunt cefalee de tensiune, mai mult sau mai puţin cronică, dar adesea în legătură directă cu probleme ale sistemului muscular şi osos din zona gâtului şi cu stresul. Migrenele reprezintă 15% din totalul durerilor de cap primare. Celelalte dureri de cap primare pot fi cauzate de frig, tuse, efort puternic, excese sexuale. Şi abuzul de antialgice, în cazul unor pacienţi, poate să fi cauza durerii de cap cronice zilnice”, spune prof. Gauvrit.
Durerile de cap secundare (aproximativ 40% din total) sunt, de regulă, asociate cu alte simptome sau semne de alertă. “Ele se diferenţiază în funcţie de modul lor de apariţie: acut sau rapid progresiv, brusc, ca o lovitură de trăsnet. Sau pot fi diferenţiate luând ca reper durerile de cap obişnuite pe care le are pacientul. Prof. Gauvrit spune că durerile de cap acute sunt cele mai grave. Când durerile sunt ca o lovitură de trăsnet, însoţite de diferite simptome, concentrate în spate, la baza creierului, spre ceafă, este posibilă o hemoragie cerebrală. În cazul unei dureri de cap instalate brusc, însoţită de stări de greaţă şi de vomă, de dificultăţi de mişcare sau tulburări sensitive, urgent, se va efectua un RMN pentru depistarea unei tromboze, a unui cheag de sânge pe o venă cerebrală sau un hematom. Dacă durerea de cap este însoţită de zgomote în urechi (acufene), paralizie facială, durere într-o parte a gâtului, medicii iau în calcul formarea unui hematom în peretele unui vas, situaţie în care trebuie intervenit urgent.
