10 miliarde de euro tocați de birocraţie

În primul exerciţiu financiar, 2007-2013, României i s-au alocat 19 miliarde de euro, dar s-a cheltuit puţin peste jumătate din sumă. Nici în acest an lucrurile nu arată prea bine. Multe dintre lucrările contractate au puţine şanse de a se finaliza la timp, iar banii s-ar putea pierde.
Cei mai mulţi bani s-au dus către Transporturi. Astfel, pe POS Transport s-au alocat 2,5 mld. euro, dar s-au cheltuit doar 58%, iar pentru restul nu prea mai sunt şanse de absorbţie. Conform unui studiu realizat de firma de audit KPMG, în luna mai 2015 aveam un grad de absorbţie de aproximativ 52%, dar am pierdut 225 de milioane de euro din cauza fraudelor. Ministrul Fondurilor Europene, Marius Nica, a promis un grad de absorbţie de 80% până la sfâr¬şitul acestui an, însă cei care scriu şi implementează proiecte susţin că s-au îngreunat condiţiile de obţinere a finanţărilor. Legislaţia şi instituţiile fac aproape imposi¬bilă implementarea proiectelor. „Clauza suspensivă, care permite Autorităţii de Management să rezilieze contracte unilateral, după ce au fost făcute cheltuieli, i-a băgat în faliment pe unii beneficiari care sperau că vor putea implementa proiecte europene anul acesta. Tu investeşti banii, faci cheltuielile cu ceea ce ai scris în planificare, cu angajaţii proiectului, cu promovarea, apoi te poţi trezi că ţi s-a reziliat contractul şi ai pierdut tot”, spune unul dintre experţii în implementarea proiec¬telor finanţate din Fondul Social European. Întreaga finanţare se poate pierde chiar şi după ce s-a încheiat implementarea şi s-au făcut rambursările.
La audit se poate să i se ceară beneficiarului toţi banii înapoi, chiar dacă documen¬tele au fost aprobate de echipe diferite de experţi. Astfel, biro¬craţia de care se lovesc cei care implementează proiecte ne-a costat până acum aproximativ 10 miliarde de euro.

Administraţia publică se poate lăuda cu rezultatele cele mai bune la capitolul absorbţie, însă numai pe hârtie. A ajuns la un grad de absorbţie de 82% pe programul POS Dezvol ¬tarea Capacităţii Administrative, care a avut alocate 171 milioane de euro. Deşi programul pentru dezvoltarea capacităţii administrative a avut cel mai mare grad de absorbţie, modernizările în care s-a investit nu au redus nici birocraţia, nici cozile de la ghişee. Cu 12 miliarde de euro destinate proiectelor de infrastructură în următorul exerciţiu financiar, ar trebui să avem autostrăzi şi drumuri asfaltate de această dată, însă previziunile unor surse din Ministerul Transporturilor sunt sumbre: procedurile îngreunate de licitaţiile contes¬tate la infinit, studiile de feza¬bilitate repetate din doi în doi ani şi fraudele de până acum vor face aproape imposibilă construirea a mai mult de 70 de kilometri de autostradă până în 2020, pe tronsoanele pe care deja au fost începute studiile de fezabilitate.

35,5 miliarde de euro ne mai oferă următorul exerciţiu financiar, 2014-2020, dintre care circa 12 miliarde sunt pentru infrastructură.

Pentru omisiunile celor care verifică documentele se poate bloca finanţarea. Beneficiarul poate contesta deci-ziile, dar trebuie să aştepte. În acest timp, trebuie să implementeze proiectele în continuare, pe banii lui, deşi nu ştie dacă-i va mai recupera.