Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Odată cu apropierea toamnei, Guvernul va trebui să ia o decizie în ceea ce priveşte majorarea pensiilor. O creştere a acestora cu 40%, procent prevăzut prin Legea bugetului de stat, ar arunca finanţele ţării în aer, avertizează în cor analiştii economici. Anul trecut pensiile au costat bugetul 70 de miliarde de lei, după ce au fost majorate cu 15% de Cabinetul Dăncilă. Din această sumă, un miliard de lei a fost alocat pentru susţinerea pensiilor speciale ale unui număr de 9.359 de civili, aceasta fiind cu aproape 22% mai mare decât în 2018. În timp ce reprezentanţii Guvernului şi preşedintele Iohannis repetă obsesiv că majorarea pensiilor cu procentul prevăzut de lege nu poate fi aplicată, nimeni nu vorbeşte despre adevărata problemă a României care subminează creşterea pensiilor: dezastrul colectării veniturilor la bugetul de stat, unde suntem codaşii UE.
În România, pensiile sunt principala sursă de venit a persoanelor vârstnice și provin în cea mai mare parte din sistemul public. Pensionarii reprezintă o parte semnificativă a populației, la sfârşitul lunii iunie numărul lor fiind de 4,94 milioane de persoane. Raportat la numărul de salariaţi, care era de 5,55 milioane, în România avem 11,2 salariaţi la 10 pensionari. În aceste condiţii, sistemul public de pensii este supus unei duble presiuni. Pe de o parte, trebuie asigurată sustenabilitatea lui financiară, iar pe de altă parte el trebuie să asigure persoanelor vârstnice un trai decent.
Cheltuieli mai mici cu pensiile în 2019
În 2019, Produsul Intern Brut (PIB) a crescut cu 4,1% faţă de 2018, până la 1.053 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă că pentru pensii s-a alocat circa 6,65% din PIB - în scădere comparativ cu 2018, când s-a alocat 8,6%. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost în sumă de 369,43 miliarde de lei (35,5% din PIB), ele înregistrând o creştere cu 1,7 puncte procentuale, de la 33,8% din PIB 2018. Din totalul cheltuielilor bugetare, cheltuielile cu asistența socială - categorie în care sunt incluse şi pensiile - s-au ridicat 114,74 miliarde de lei, din care cheltuielile cu plata pensiilor din sistemul public s-au ridicat la 70 de miliarde de lei. Raportându-ne strict la pensii, pentru ele s-au alocat anul trecut 18,94% din totalul cheltuielilor bugetare, în scădere (!) comparativ cu 2017, când s-a alocat 23,9%.
Ponderea veniturilor bugetare în PIB, dezastruoasă
Citește pe Antena3.ro
Deşi putem considera că România alocă un procent ridicat din cheltuielile bugetare pentru plata pensiilor, o trecere în revistă a datelor privind colectarea veniturilor la bugetul de stat ne arată că problema majorării pensiilor este una falsă, adevărata problemă fiind gradul scăzut de colectare al veniturilor.
România a înregistrat în 2019 un nivel al ponderii în PIB a veniturilor bugetare de 31,7%, cu 13,4 puncte procentuale sub media europeană, numărându-se printre cele mai mici din UE, potrivit unui raport al Consiliului Fiscal. Pe de altă parte, nivelul veniturilor fiscale (impozite şi contribuţii sociale) a fost de 26,7% din PIB, cu un ecart de 13,2 pp faţă de media UE, fiind clasată pe penultimul loc. „Comparativ cu anul anterior, ecartul care ne separă de media UE s-a adâncit în cazul veniturilor bugetare, cu 0,2 pp de PIB. Ponderea veniturilor fiscale în PIB este semnificativ sub cea înregistrată în alte ţări est-europene precum Ungaria (36,8%), Slovenia (36,5%), Polonia (36,2%) şi Republica Cehă (34,6%)”, se menţionează în raportul citat.
De exemplu, comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare a fost în scădere cu 6,7 pp, respectiv cea a veniturilor fiscale cu 3,5 pp de PIB. Potrivit Consiliului Fiscal, eficienţa colectării impozitelor directe plătite de întreprinderi a înregistrat o uşoară scădere (de la 0,27 la 0,26), analiza structurii încasărilor aferente acestui agregat bugetar indicând o evoluţie mai lentă a impozitului pe profit plătit de agenţii economici din sectorul nefinanciar, parţial compensată de avansul impozitului pe profit plătit de băncile comerciale. Pe de altă parte, nivelul, oricum scăzut, al indicelui de eficienţă a colectării s-a menţinut neschimbat în cazul încasărilor din TVA (nefiind identificate plusuri semnificative de venituri ce ar rezulta din îmbunătăţirea colectării, deşi MFP anticipa iniţial un impact favorabil de 6 miliarde de lei) şi al încasărilor din contribuţii de asigurări sociale, se mai arată în raportul citat.
Previziunile nu arată bine
La începutul acestui an, Asociația CFA România estima că în 2060 populația României va scădea sub 14 milioane de persoane. În acel moment, 3,8 milioane de angajați ar urma să asigure veniturile lunare a 6 milioane de pensionari. Presiunea maximă va fi înregistrată în intervalul 2025-2035, când va ieși la pensie generația „decrețeilor“, adică 1,8 milioane de persoane. Specialiștii anticipau aceste lucruri când încă nu se declanşase criza economică asociată pandemiei de coronavirus, menționând că Guvernul va trebui să transfere în acest an echivalentul a 1,8% din PIB pentru echilibrarea bugetul destinat pensiilor publice.
Trebuie tăiate cheltuielile birocratice
Gelu Ștefan Diaconu, fost președinte al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), a estimat că încasările bugetare abia depășesc 80% din cât s-a programat la rectificarea bugetară din aprilie. El atenționează că „ar fi mult mai responsabil din partea ministrului de Finanțe dacă ar purcede la ajustarea cheltuielilor cu funcționarea aparatului de stat - singura șansă a unui buget echilibrat pentru viitor”.
1.335 lei este pensia medie lunară în România, iar pensia minimă este de 704 lei. De asemenea, circa 1,9 milioane de pensionari aveau pensii de cel mult 1.000 de lei.
Majorarea cu 40% ar fi fost foarte greu de făcut chiar în condițiile în care eram într-o situație economică favorabilă, așa cum arătau datele la începutul anului, atunci când am adoptat bugetul. Suntem într-o criză economică, suntem într-o criză care a afectat atât veniturile la bugetul de pensii, cât și veniturile bugetului de stat. Se vede limpede că majorarea cu 40% este o majorare care nu poate fi susținută financiar, pentru că ea generează un pericol grav pentru echilibrul bugetar al României, riscând să afecteze capacitatea României de a face față tuturor plăților.
Ludovic Orban, premierul României
