Armata IMM-urilor cotizează la stat cu mai mulţi bani decât granzii economiei

de Adrian Stoica | 17 Aug 2017 • 12:35

Sunt sau nu sunt companiile încadrate în categoria marilor contribuabili mai importante pentru economia naţională decât firmele mici şi mijlocii? Din datele ANAF rezultă că nu. Taxele şi impozitele plătite de IMM-uri în ultimii ani au fost mai mari decât ale granzilor din economie pentru că mulţi dintre ei apelează la tot felul de tertipuri pentru a-şi diminua contribuţiile către statul român. Diferenţa între cele două categorii de firme ar fi trebui să o facă însă ANAF, prin Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC), care trebuia să adune mai mulţi bani de la marii contribuabili. De ani de zile însă acest lucru nu se întâmplă.

În acest an 1.522 de noi companii au fost încadrate în categoria marilor contribuabililor, numărul lor total ajungând astfel la 2.940, conform ordinului ANAF 3609/2016. Dintre acestea, circa 1327 îşi au sediul în Bucureşti (45%% din total), iar dacă mai adăugăm şi judeţul Ilfov, unde îşi au sediul 193 de mari contribuabili (6,6% din total), rezultă că peste 51% dintre ele au sediul în cea mai dezvoltată regiune economică a României. Numărul acestora a variat mereu, în funcţie de criteriile de încadrare stabilite de DGAMC. Astfel, la nivelul anului 2014 erau 2.496 de mari contribuabili, în 2015 erau 2.392, iar anul trecut numărul lor a fost de 1.418, la care s-au mai adăugat 20 de grupuri fiscale unice.

La nivel naţional, de la marii contribuabili s-au colectat anul trecut aproape 84 de miliarde de lei, ceea ce a însemnat doar 42,1% din totalul colectării făcute de Fisc.

Mai mult, un număr de 192 de mari contribuabili înregistrat la sfârşitului lui 2016 aveau obligaţii fiscale restante de 6,12 miliarde de lei.

Perfomanţele se lasă aşteptate

Performanţele DGMC în colectarea taxelor de la aceşti contribuabili a rămas în aceşti ani aproape constante, adică slabă. Dacă în 2016 s-au colectat 83,89 miliarde de lei, în 2015 s-au adus la buget circa 93 de miliarde de lei ( 47,3% din total ), iar în 2014 aproximativ 91 de miliarde de lei (50%). Gradul scăzut al colectării în cazul marilor contribuabili, se vede dacă ne raportăm la media europeană care sare de 60%, sau dacă ne uităm peste rapoartele Curţii de Conturi care atrag atenţia asupra dezinteresului manifestat vizavi de colectarea taxelor de la aceste companii.

Intre linii

În primul trimestru al acestui an DGAMC a colectat la bugetul statului 22,69 miliarde de lei, dintr-un total al colectărilor de 50,4 miliarde de lei, cea ce înseamnă circa 45% din total.

Caseta

Cu cât au contribuit marii contribuabili în T1/2017 la încasărilor ANAF

45% - Totalul veniturilor colectate de ANAF a fost de 50,43 miliarde de lei, din care de la marii contribuabili s-au colectate 22,69 miliarde de lei, adică;

46,30 - Din TVA s-a colectat suma de 13 miliarde de lei, din care marii contribuabili au plătit 6,02 miliarde de lei;

46% - Din impozitul pe profit s-a colectat suma de 3,8 miliarde de lei, din care marii contribuabili au plătit 1,75 miliarde de lei;

29,14% - Din impozitul pe venit s-a colectat suma de 7,48 miliarde de lei, din care marii contribuabili au plătit 2,18 miliarde de lei;

95,99% - Din accize s-au colectat 5,74 miliarde de lei, din care marii contribuabili au plătit 5,51 miliarde de lei;

39,06% - La bugetul asigurărilor sociale de stat s-au strâns 10,29 miliarde de lei, din care marii contribuabili au contribuit cu 4,02 miliarde de lei;

36,53% - La bugetul asigurărilor de şomaj s-au colectat 0,52 miliarde de lei, din care marii contribuabili au virat 0,19 miliarde de lei;

34,18%- La bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate s-a colectat suma de 6,26 miliarde de lei, din care 2,14 a provenit de la marii contribuabili;

Recuperarea arieratelor, aproape la egalitate

La sfârşitul primului trimestru al acestui an valoarea totală a arieratelor la bugetul general consolidat totaliza 17,92 miliarde de lei. Încasările din arieratele raportate în primul trimestru au totalizat 4,62 miliarde de lei, din care 1,43 miliarde de lei (30,8%) au provenit de la contribuabilii mici şi mijlocii, iar 1,28 miliarde de lei ( 27,6%). De asemenea, ANAF a mai recuperat 2,74 miliarde de lei din arieratele aflate în sold la sfârşitul anului trecut din care 1,02 miliarde de lei (37,2) au provenit de la marii contribuabili, iar 0,69 miliarde de lei (25,4%) de la cei mici şi mijlocii.

Diminuarea artificială a profiturilor, şmecheria celor mari

În ultima perioadă, oficialii români, în frunte cu premierul Mihai Tudose şi ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa, au acuyat băncile că îşi diminuează artificial profiturilor obţinute în România, astfel că în ultimii cinci ani 70% de bănci nu au mai plătit impoyzit pe profit. Acest comportament fiscal nu se întâlneşte doar la bănci, ci şi la alte mari companii prezente pe piaţa românească. Transferurile intragrup la valori care nu au respectat preţul pieţei şi utilizarea unor „firme mamă” în offshore au fost metodele prin care cei mari s+au sustras obligaţiilor fiscale în România.

Judeţele cu cei mai mulţi contribuabili mari

Lăsând la o parte Bucureştiul şi judeţul Ilfov, care adună cei mai mulţi contribuabili mari, locurile următoare sunt ocupate de judeţele Argeş (118), Timiş (108), Cluj, Braşov (fiecare cu 99) şi Prahova (88). La polul opus se plasează judeţele Caraş Severin (10) Sălaj, Vrancea ( fiecare cu 9) Vaslui (7) şi Mehedinţi 3.

Direcţia Mari Contribuabili din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nu reuşeşte să îşi atingă scopul, acela de a reduce decalajul dintre taxele datorate şi cele încasate, din cauza faptului că risipeşte resurse pe activităţi care aduc puţini bani la buget, sau pe controale solicitate de alte instituţii, inclusiv Curtea de Conturi, raport al FMI.

275,16 milioane de lei reprezintă sumele suplimentare de plată stabilite de DGMC în luna iunie în urma controalelor făcute la 44 de mari contribuabili

Noi criterii de încadrare în categoria marilor contribuabil

Conform Ordinul preşedintelui ANAF nr. 3609/2016 privind organizarea activităţii de administrare a marilor contribuabili, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2017, au fost redefineşte criteriile de selecţie a marilor contribuabili, care sunt clasificate de anul acesta în:

criterii de bază;
criterii de continuitate;
criterii specifice;

a. Criteriul de bază, acesta este rezultatul grupării a trei indicatori selectaţi din punct de vedere economic şi bugetar în următoarele proporţii:

cifra de afaceri - 50%;
volumul obligaţiilor fiscale declarate - 30%;
volumul cheltuielilor cu personalul – 20%.

b. Criteriul continuităţii, stabileşte excluderea din această categoria a contribuabililor, după trei ani consecutivi în care nu îndeplinesc criteriul de bază, a firmelor aflate în procedura falimentului sau în inactivitate temporară, precum și a celor declarate inactive.

Criteriile specifice prevăd includerea în categoria marilor contribuabili și societățile afiliate în mod direct la un mare contribuabil (criteriul afilierii directe), precum și contribuabilii nou-înființați care, la data înființării, se angajează să realizeze investiţii majore într-un timp relativ scurt etc.

Cine sunt câştigătorii descentralizării

Descentralizarea fiscală este unul din pilonii de bază ai conceptului global de descentralizare. Realizarea ei ar duce şi la dispariţia actualei forme de administrare a marilor contribuabili care se bazează pe principiul “ firma în judeţ, impozitele la la Bucureşti”. În acest caz, cele mai favorizate judeţe ar fi cele cu cei mai mulţi contribuabili mari, iar vârful de lance va fi regiune Bucureşti-Ilfov. Bunăstarea judeţelor dezvoltate economic ar lua un avânt şi mai mare în cazul în care impozitul pe profit, care acum este preluat integral la bugetul de stat, ar rămâne şi la nivel local. Reversul ar fi însă reducerea finanţarii de la centru pentru judeţele sărace în condiţiile în care acestea subzistă doar datorită cotele defalcate din impozitul pe venit, din TVA şi din subvenţiile primite de la bugetul mare.