Bechtel, scos de pe autostradă. Contractul va fi reziliat în această săptămână

Nouă ani de contract, 54 de kilometri de autostradă şi cheltuieli de 1,5 miliarde de euro – acesta este bilanţul Bechtel în România.

Contractul în baza căruia s-a reuşit această performanţă a fost clasificat drept secret de stat. De altfel, una dintre cele mai interesante clauze ale contractului, semnat în 2004 cu compania americană şi dezvăluită de Jurnalul Naţional, este faptul că partea română nu avea clauze de reziliere. Bechtel putea pleca oricând din contract, statul român nu. Compania americană a rămas însă mai bine de nouă ani în ţară, întrucât condiţiile pe care semnase contractul îi erau favorabile întru-totul. O altă clauză interesantă din vechiul contract Bechtel prevedea ca, în fiecare lună, compania americană să primescă un bonus de 1 milion de euro, cheltuieli indirecte.

Scumpiri din condei
De contractul Bechtel nu s-a atins nimeni. Pentru fiecare Guvern a părut o adevărată piatră de moară. Unii l-au semnat, a fost un fel de viză pentru NATO, spun surse avizate. Alţii l-au plătit, şi au plătit fără comentarii 27 de milioane de euro pe kilometru. Alţii l-au renegociat, s-au impus standarde de cost şi au lăsat compania Bechtel cu un singur tronson, cel de la Suplacu de Barcău – Borş. Cei 64 de kilometri ar fi trebuit finalizaţi în acest an. Compania americană nu şi-a primit însă banii pe lucrări, lucrări care au ajuns la un procent de 38%. Şi, iată-ne în 2013. Punct şi de la capăt.

Viaduct de 240 de milioane de euro
Despre Bechtel se poate scrie un roman. Jurnalul Naţional a relatat modul în care, în 2009, tronsonul construit de compania americană în vestul ţării s-a scumpit peste noapte. Pentru ca Autostrada Transilvania să ajungă la graniţa cu Ungaria, statul s-a gândit să sacrifice o parte din câmpul petrolier de la Suplacul de Barcău. Soluţia prin care un viaduct va traversa zona de sonde a ridicat preţul autostrăzii cu 250 de milioane de euro. Bani de la buget. Surse din CNADNR au confirmat că primul studiu ocolea sondele de petrol şi, implicit, milioanele de euro. Întoarcerea din condei a traseului autostrăzii a făcut ca cei 64 de kilometri să se scumpească brusc. Dintre toate rutele posibile, s-a întâmplat ca autostrada Transilvania să traverseze zona vestică a zăcământului de petrol de la Suplacul de Barcău.

Autostrada Transilvania, recorduri numai pe hârtie
Gândită în afara Coridorului IV, construită integral pe bani de la buget, Autostrada Transilvania a fost multă vreme văzută ca “viza” României spre NATO. Dincolo de culisele politice, cert este că proiectul semnat în 2004 cu o valoare estimată de 2,2 miliarde de euro ar fi trebuit să fie gata în 2012. În noua ani însă, din Autostrada Transilvania au fost inauguraţi 54 de kilometri, între Turda şi Gilău. Centura Braşovului, care se face pe bani europeni, a fost negociată dur la Bruxelles. Motivul? CNADNR a trebuit să dea asigurări ferme că centura pe fonduri europene nu va fi legată de Autostrada Transilvania, construită în afara Coridorului IV Paneuropean.

Cea mai scumpă porţiune de autostradă din istoria nescrisă a infrastructurii pare a fi cea de la Cluj. 70 de milioane de euro ar fi suma necesară pentru o suprafaţă de teren de numai 9.000 de metri pătraţi. Acestea erau calculele iniţiale pentru decontaminarea porţiunii de pământ aflată sub una dintre bretelele Autostrăzii Transilvania. Între timp, Compania de Drumuri aşteaptă rezultatul licitaţiei care va trebui să desemneze un consultant în această problemă. Consultantul să decidă care va fi suma necesară pentru curăţirea terenului de depozitele toxice. Practic este vorba de o porţiune de 300-400 de metri pătraţi de bretea. Pentru ca aceasta să treacă peste un teren liber de depozitele toxice, statul trebuie să plătească zeci de milioane de euro. În baza unui contract din 2009, semnat de CNADNR cu Euroconstruct, depozitul de deşeuri aflat pe traiectoria autostrăzii Bechtel trebuia eliminat. Până în acest moment, deşeurile toxice de la Cluj au costat statul 18 milioane de euro.
Cea mai gravă problemă de mediu a judeţului Cluj nu a fost vizibilă până când zecile de tone de deşeuri nu au fost evaluate la sume colosale. Autostrada Transilvania a ridicat miza banilor în judeţul Cluj. Depozitul de HCH (n.r. – hexaclorciclohexan) a devenit o problemă naţională. O problemă de zeci de milioane de euro.