x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Harta restanțelor la creditele bancare. Bogații, restanțe mari. Săracii, bun-platnici

Harta restanțelor la creditele bancare. Bogații, restanțe mari. Săracii, bun-platnici

de Valentin Gros, Dan Străuţ    |    30 Apr 2020   •   10:45
Harta restanțelor la creditele bancare. Bogații, restanțe mari. Săracii, bun-platnici

Românii își achită tot mai conștiincios datoriile la bancă, astfel că întârzierile la plată au scăzut comparativ cu anul trecut. Acest trend vine în condițiile creșterii economiei și implicit pe fondul majorării de salarii și venituri, în general. Cetățenii din zonele mai sărace par să fie mai disciplinați. Ei returnează o mai mare parte din cât au de rambursat, dar în situația în care au și un volum mai redus al împrumuturilor. Pe primele locuri în clasamentul restanțelor, ca sume absolute, se regăsesc județele dezvoltate, unde intermedierea financiară este mai ridicată, populația comportându-se mai activ în relația cu societățile bancare, arată statisticile oficiale analizate de Jurnalul

Restanțele totale ale populației, în lei și valută, la creditele acordate de bănci, au fost de 6,9 miliarde de lei în martie 2020, în scădere cu 11,1% față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).Cel mai important declin al restanțelor s-a produs în județul Botoșani (-47,3%), pe locurile următoare la această evoluție clasându-se Mehedinți (-46,6%), Teleorman (-42,4%), Buzău (-40,8%) și Caraș-Severin (-38,5%). La polul opus, cele mai puternice majorări s-au înregistrat în Neamț (+50,2%). În nedoritul top al creșterii restanțelor urmează, la mare distanță, Vrancea (+18%), Cluj (+16,4%), Arad (+15,2%) și Călărași (+8,6%).

Dacă ne uităm însă la topul celor mai mari întârzieri la plată la finele lunii martie anul curent, în sumă absolută, vom observa că primele poziții sunt ocupate de județe dezvoltate, unde populația are un comportament mai activ în relația cu băncile.

 

Capitala are întârzieri de miliarde

Pe primul loc în clasament, din acest punct de vedere, se află București (inclusiv județul Ilfov), cu un total de circa 2,75 miliarde de lei, reprezentând suma restanțelor în lei și a celor în valută, echivalent în lei. Cifra este mare, în condițiile în care populația acestei zone se ridică la aproape 1,8 milioane de locuitori. De altfel, București-Ilfov a raportat o scădere de 5,7% a totalului restanțelor, la 31 martie 2020 față de 31 martie 2019.

Pe locul secund se situează județul Constanța, cu un total al restanțelor de 286,5 milioane de lei (în scădere cu 24,7% față de martie anul trecut), la o populație de 670.000 de locuitori. Brașov vine pe a treia poziție, cu 280,8 milioane de lei (în scădere cu 3,8%), populația acestui județ fiind de 550.000 de locuitori. Pe locul 4 se află Clujul (după o creștere de 16,4%), cu 278,9 milioane de lei restanțe la o populație de 700.000 de locuitori. Următorul județ din Top 5 după acest criteriu este Sibiu, care la o populație de 400.000 de locuitori a acumulat, la finele lui martie 2020, restanțe la plata creditelor de 244,8 milioane de lei, cu 26,7% mai mici decât în martie 2019.

 

Cei mai liniștiți români

Cetățenii din zonele mai slab dezvoltate economic au și întârzieri mai mici la achitarea ratelor bancare, aceștia manifestând, în general, reticențe la contractarea unui împrumut, probabil știind că le va fi mai greu să ramburseze. Județul Covasna (cu o populație de numai 200.000 de locuitori), avea la 31 martie anul acesta restanțe de plată de numai 13,3 milioane de lei, în scădere cu 24,8%. Pe al doilea loc în această ierarhie se situează restanțierii din Harghita (în număr total de 300.000 de locuitori), cu datorii întârziate de 18,3 milioane de lei, în coborâre cu 35,9%. A treia poziție este ocupată de Teleorman, cu 21,5 milioane de lei (în declin cu 42,4%), populația acestui județ fiind de 330.000 de locuitori. Pe locul 4 vine Tulcea, cu 22,6 milioane de lei (în scădere cu 29,3%), la o populație de 190.000 de locuitori. Poziția a cincea în topul celor mai mici restanțe este împărțită, la egalitate (23,5 milioane de lei), de Călărași (după un avans al restanțelor de 8,6% față de martie 2019) și Sălaj (după o scădere de 4%), cele două județe având populații apropiate numeric, de 280.000, respectiv 210.000 de locuitori.

 

Creditele restante se referă doar la principal şi nu includ poziţii extrabilanţiere. Sunt considerate restante creditele care, în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se efectuează raportarea, înregistrează întârzieri la plată de cel puţin o zi.

 

Leul, de două ori mai activ decât valutele

Restanțele la creditele în lei totalizează aproximativ 4,79 miliarde de lei, de 2,3 ori mai mari decât cele la împrumuturile în valută, care se ridică la echivalentul a 2,09 miliarde de lei. Clasamentele pe județe se prezintă sensibil diferit la cele două categorii. Cele mai îndatorate județe în lei sunt București-Ilfov (1,9 miliarde de lei), Constanța (235,8 milioane de lei), Brașov (197,7 milioane de lei), Cluj (192,2 milioane de lei) și Timiș (176,8 milioane de lei). În partea inferioară a acestei ierarhii se poziționează Harghita (11,2 milioane de lei), Covasna (12,3 milioane de lei), Sălaj (17,1 milioane de lei), Teleorman (17,4 milioane de lei) și Tulcea (19,4 milioane de lei). De cealaltă parte, cele mai mari restanțe la împrumuturile în valută le regăsim în București-Ilfov (840,1 milioane de lei în echivalent), Satu Mare (123,9 milioane de lei), Sibiu (111,3 milioane de lei), Cluj (86,7 milioane de lei) și Brașov (83,1 milioane de lei). Județele cel mai slab îndatorate în valută sunt Covasna (900.000 de lei), Tulcea (3,2 milioane de lei), Călărași (3,4 milioane de lei), Teleorman (4 milioane de lei) și Gorj (4,2 milioane de lei).

×