Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Măsura luată de guvernul de la Chișinău și aprobată de Parlament în 13 decembrie este necesară, potrivit declarației premierului Dorin Recean, din cauza „riscurilor majore la adresa securității energetice și a eventualelor efecte de ordin umanitar în stânga Nistrului”. Starea de criză s-a instalat gradual, o recentă creștere a prețului la gaze în Republica Moldova fiind primul semn rău prevestitor pentru iarna care în Est vine și se simte mai repede. Recean dăduse semnalul când a anunțat, la sfârșitul lunii noiembrie, în ședința guvernului de la Chișinău, că „urmează o iarnă foarte grea”, avertisment trimis atât spre populație, cât și spre comunitatea internațională, cu accent spre Uniunea Europeană. Îngrijorarea decurgea dintr-o succesiune de evenimente, cu efect direct în balanța energetică a Moldovei: la 31 decembrie expiră contractul de tranzit al gazelor rusești prin Ucraina, pe care Kievul nu-l reînnoiește, Transnistria rămânând astfel fără gaze. Moldova cumpără din Transnistria energie electrică produsă din gaz rusesc și va trebui, în lipsa acestuia, să găsească o sursă de echilibrare a consumului propriu. Situația poate fi salvată doar cu ajutorul unor importuri masive suplimentare de energie electrică din România și Ucraina prin conexiunile rețelei existente, sau/și prin cumpărarea de gaz transportat pe rute ocolitoare, cu prețuri mult mai mari. La București se anunță însă desființarea Ministerului Energiei, într-o perioadă de mari tensiuni pe piața regională a energiei și accentuate de perspectiva eliminării plafonării prețurilor.
Demiterile în lanț în instituțiile care gestionează domeniul energiei în Republica Moldova au culminat cu schimbarea ministrului de resort. Ministrul Victor Parlicov, înainte de demitere, încercase să salveze situația printr-o vizită controversată în Rusia, unde oficialii Gazprom nu au adus o clarificare a derulării livrărilor. Complicațiile istorice moștenite din vremea URSS, decurgând din sistemul de conectare care traversează Ucraina, au ajuns la scadență, fiind folosite brutal și în războiul hibrid, în care rușii sunt maeștri.
Criza frigului în Transnistria, cu datorii inventate
Sistarea gazelor în regiunea transnistreană, aflată într-o zonă gri de statalitate, ar conduce la o criză umanitară căreia autoritățile de la Chișinău vor trebui să-i facă față. „Acești oameni riscă să rămână fără căldură și electricitate în plină iarnă. Sunt cetățenii noștri și avem responsabilitatea să găsim soluții pentru a preveni o catastrofă”, a declarat Recean. Problema nu este „locală”, presa europeană acordând importanță subiectului. O analiză Deutsche Welle (DW) aprecia că „o catastrofă umanitară în regiunea transnistreană ar însemna un val de refugiați interni de câteva sute de mii de persoane dinspre Tiraspol spre Chișinău, căruia autoritățile moldovene nu-i vor putea face față”. Titular al contractul cu Gazprom este Moldovagaz, dar Rusia a livrat gratis gaz pentru Transnistria, pentru a ține în viață autoritățile separatiste. Valoarea acestor „gratuități”, contabilizate separat de Gazprom, s-ar ridica la 10 miliarde de dolari, un diferend de plăți cu audit internațional reținând pentru Moldovagaz doar câteva milioane de dolari. Rușii insistă pe o datorie inventată de 700 de milioane de dolari a Republicii Moldova, auditul constatând că datoria s-a prescris. În prezent, Moldova nu mai cumpără gaz de la Gazprom, înlocuind importurile din Rusia cu surse din România și piața europeană pentru consumul de pe malul drept al Nistrului. Pentru a asigura cu gaz Transnistria, livrând în continuare gratuit, așa cum o face de peste trei decenii, Gazprom are o singură rută, prin revers, pe gazoductul transbalcanic, prin Turcia, Bulgaria, România și Republica Moldova. Chișinăul s-a angajat să nu blocheze drumul gazului rusesc spre regiunea transnistreană pe această conductă, cu traseu mult mai lung, și costuri aferente superioare. Gazprom, aflat într-o situație financiară tot mai grea, după sancțiunile în cascadă aplicate Rusiei, ca stat agresor, nu este dispus să suporte pierderi și mai mari.
Scut uman cu transnistreni înghețați
Gazprom insistă ca Republica Moldova să facă presiuni asupra Ucrainei să permită tranzitul gazelor spre Transnistria. Ucraina a refuzat acest compromis, așa încât în regiunea transnistreană este posibil un colaps economic după 1 ianuarie 2025. Cu această nouă problemă pusă în sarcina ei, Republica Moldova are evident nevoie de sprijinul partenerilor externi pentru depășirea crizei energetice. Ministrul demis declara că ajutorul pe care îl va primi populația din regiunea transnistreană ar urma să fie integrat într-un plan mai amplu, un proiect politic de reintegrare a țării. Analiza din DW avansa că un cost total al proiectului, derulat pe câțiva ani, s-ar ridica la 1,3 miliarde de euro. Rusia joacă soarta populației din stânga Nistrului, amenințată de îngheț și transformată într-un scut uman în războiul hibrid pe care îl poartă cu autoritățile de la Chișinău. Guvernul moldovean urmează să anunțe felul în care va sprijini populația din regiunea transnistreană pentru a face față situației energetice, devenită extrem de complicată pe ambele maluri ale Nistrului.
60 de zile de foc la Chișinău
Starea de urgență în sistemul energetic a fost instituită pentru 60 de zile. Premierul Recean a declarat: „Trebuie să fie ultima iarnă din istoria țării în care să mai putem fi amenințați energetic”. Pe parcursul stării de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale va putea adopta măsuri urgente pentru a aloca resurse financiare și coordona acțiunile necesare pentru a asigura resursele energetice. Sprijinul populației se face prin acordarea de compensații la energie pentru sezonul rece 2024-2025. Potrivit publicației moldovene „Ziarul de gardă”, 237.382 de familii vor primi câte 800 de lei, iar 396.629 de gospodării vor încasa între 300 și 800 de lei. Bugetul total pentru compensațiile din luna noiembrie este de 334 de milioane de lei moldovenești (circa 83,5 milioane de lei, echivalent 16,7 milioane euro).
Cum se asigură consumul în decembrie?
Cel mai important furnizor de energie electrică din Republica Moldova este centrala termoelectrică de la Cuciurgan, plasată în regiunea transnistreană. Centrala asigură în acest moment circa 37 la sută din consumul de energie electrică al Republicii Moldova. Prin sistarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria se va produce automat o scumpire substanțială a energiei electrice pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului, dar și un dezechilibru major, pentru acest motiv fiind instituite măsurile de urgență. O treime din consum este asigurat din energia cumpărată de pe bursa română de energie - OPCOM, și de la parteneri din România și Ucraina. Nuclearelectrica și Hidroelectrica au contractele principale de livrare, stabilite pe baze comerciale. În fine, restul de o treime din energia electrică este produsă în centralele de termoficare de la Chișinău și Bălți. Probleme ridică livrările contractate din Ucraina, al cărei sistem energetic este supus continuu loviturilor de către Rusia.
Citește pe Antena3.ro
Ministrul Burduja: Punem umărul la efortul Chișinăului de a trece iarna
România este pregătită să sprijine Republica Moldova pentru a trece cu bine această perioadă critică, menționează un comunicat al Ministerului Energiei, difuzat după anunțul autorităților de la Chișinău privind instaurarea stării de urgență energetică. „Inclusiv prin sprijinul nostru și al Uniunii Europene, frații noștri de peste Prut nu trebuie lăsați să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
Ministerul român al Energiei anunță care sunt modalitățile concrete ale ajutorului. Pentru furnizarea de energie electrică, Nuclearelectrica și Hidroelectrica sunt în contact cu Energocom pentru a analiza livrări suplimentare de energie electrică spre Republica Moldova. Capacitatea de transfer pentru importuri din România este de 315 MW și se preconizează o creștere de 80 MW în săptămâna următoare. În ceea ce privește aprovizionarea cu gaz, România dispune de stocuri de gaze în depozite, fiind pregătită să analizeze opțiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate. Echilibrarea sistemelor de transport gaze prin colaborarea VestMoldTransGaz și Transgaz este considerată „o soluție esențială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei”. Totodată este facilitat prin intermediul Ministerului Energiei dialogul dintre Energocom și companiile românești Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV pentru livrarea necesarului de energie peste Prut și asigurarea prin Moldelectrica și Transelectrica a soluțiilor tehnice necesare.
În contextul în care centrala de la Cuciurgan ar putea să nu mai producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, menționează comunicatul citat.
Desființarea Ministerului Energiei, o măsură pripită
Criza energetică din Republica Moldova și destabilizarea gravă a sistemului energetic al Ucrainei, aflat sub focul atacurilor Rusiei, arată starea de dezechilibru energetic pe o arie regională mai largă, în care România se manifestă ca o ancoră esențială de stabilitate. Dacă adăugăm marile proiecte de investiții din energetica nucleară, hidroenergetică, extracția și transportul gazelor naturale și conexiunile cu magistralele gaziere continentale - proiecte și lucrări de importanță pentru securitatea și stabilitatea economică, toate aflate sub coordonarea Ministerului Energiei, desființarea acestei entități distincte instituțional din structura Guvernului României apare ca o măsură pripită și în contradicție cu scopurile anunțate de partidele care vor forma o nouă majoritate în Parlamentul nou ales. Această informație vehiculată public poate induce din start îngrijorare față de capacitatea politicienilor angajați în decizii executive de a evalua corect riscurile actuale și de perspectivă care planează asupra țării.
