În plin circ mediatic privind privatizarea Oltchim, Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a fost propus de către Fondul Proprietatea pentru a fi numit în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica, funcţie din care ar putea încasa anual 20.000 de euro plus o serie de alte beneficii. Mandatul său ar putea fi de cinci ani.
Informaţia apare în materialele care vor fi discutate în adunarea generală a acţionarilor, ce se va ţine în data de 31 octombrie. "Urmare a convocării Adunării Generale a Acţionarilor SC PEEH Hidroelectrica SA pentru data de 31.10.2012 având ca şi punct pe ordinea de zi alegerea Consiliului de Supraveghere, prin prezenta (...) solicităm aplicarea metodei votului cumulativ în cazul numirii Consiliului de Supraveghere al companiei. De asemenea, propunem numirea de către acţionari în cadrul consiliului de supraveghere al companiei, al următorilor: Remus Vulpescu, de profesie avocat (...) şi Oana Truţă, de profesie economist", se arată în document.
Un alt document, din septembrie detaliază şi care sunt şi condiţiile pentru un astfel de post. Astfel, se recomandă drept remuneraţie anuală de 25.000 de euro pentru preşedintele consiliului de administraţie şi 20.000 de euro pentru membri simpli. La aceste sume se pot adăuga 1.500 de euro pentru fiecare şedinţă a Comitetelor Consultative, dar nu mai mult de o şedinţă pe lună. Comitetele Consultative sunt un fel de subcomisii în cadrul consiliului de supraveghere şi sunt centrate pe anumite domenii. E oferită spre comparaţie remunerarea membrilor consiliului de supraveghere de la Petrom, care primesc 20.000 de euro anual şi 4.000 de euro pe fiecare şedinţă a comitetelor consultative. De asemenea, aceştia vor avea asigurare de răspundere profesională, la care se adaugă cheltuielile de transport şi cazare.
Nominalizarea lui Vulpescu este ciudată în condiţiile în care acesta este deja administrator special în cazul insolvenţei Hidroelectrica. Ba mai mult, nominalizarea lui Vulpescu este trimisă şi către OPSPI şi în atenţia lui ... Remus Vulpescu, ca şef al instituţiei. Numirea sa din partea FP va naşte şi o altă întrebare: interesele cui le va reprezenta Vulpescu în Hidroelectrica, ale statului român sau ale FP?
Manageri privaţi
Documentele Hidroelectrica mai arată şi că împreună cu firma de recrutare Adecco au fost intervievaţi 36 de candidaţi pentru funcţia de membru în consiliul de administraţie/supraveghere, din care au fost reţinuţi zece candidaţi pentru un al doilea interviu. Dintre aceştia sunt recomandaţi prioritar Bogdan Ciucu, Nick Curtis, Alin Andrei Haret, Marek Modecki, Trevor Murch şi Simon Wong Simon. La aceştia se adaugă alţi patru "candidaţi de rezervă": Monica Botocan, Traian Daniel Pele, David Somers şi Victor Vadaneaux. Vulpescu nu se află printre aceştia. Numele său apare în propunerea făcută de FP din data de 1 octombrie. De asemenea, convocatoarele au ca dată 26 septembrie, astfel că tratativele se desfăşurau în plin scandal mediatic legat de Oltchim.
În vizorul lui Ponta
Atât premierul Victor Pona cât şi ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, i-au reproşat lui Vulpescu într-o conferinţă comună faptul că s-a lăsat atras în circul organizat de Dan Diaconescu la privatizarea Oltchim. În timp ce Ponta a spus că Vulpescu nu se va mai ocupa de privatizări, Chiţoiu a declarat că ar trebui schimbat de la şefia OPSPI la momentul încheierii privatizării Oltchim.
"Pot să-i găsesc lui Vulpescu circumstanţe atenuante, şi anume că este foarte greu să nu te laşi atras într-un astfel de circ, este înşelăciune de mare calibru. Vulpescu nu se va mai ocupa însă de privatizări la OPSPI", a spus Ponta, la Antena 3.
"Din punctul meu de vedere, domnul Vulpescu trebuie schimbat din funcţie, dar acest lucru va fi făcut în momentul încheierii procesului de privatizare la Oltchim", a spus şi ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu.
"Premierul nu consideră că eu, ministrul Economiei, am greşit. După cum aţi observat, răspunderea revine comisiei de licitaţie, preşedintelui comisiei de licitaţie şi respectiv OPSPI", a spus Chiţoiu.
Ce înseamnă risipa?
Chiar dacă membrii consiliului de supraveghere vor "intra în pâine" abia după ce judecătorul sindic va pronunţa închiderea procedurii de insolvenţă la Hidroelectrica, propunerile privind remuneraţia sunt ciudate având în vedere că Remus Borza, administratorul judiciar al insolvenţei, dădea ca exemple de risipă salariul de 90 de milioane de lei vechi al unui şofer de la Hidroelectrica.
Politica de salarizare a companiei şi drepturile angajaţilor sunt una dintre cauzele insolvenţei, potrivit raportului întocmit de Euro Insol. Sindicaliştii de la Hidrosind au demonstrat ulterior că soferul în cauză are de fapt un venit lunar de 2.766 lei. "Cei 9.900 lei reprezintă un salariu, banii pentru cele 28 de zile de concediu şi tichete-cadou, venituri după primirea cărora angajatul nu va mai lua salariu două luni", afirma în data de 29 august Decebal Sulea, preşedintele Hidrosind. Dacă salariul mediu brut de 5.038 lei de la Hidroelectrica este prea mare pentru o companie cu pierderi şi mari probleme, cum se pot explica beneficiile membrilor consiliului de supraveghere? După ce a criticat salariile din companie, creditorii Hidroelectrica au hotărât că Euro Insol, administratorul judiciar al Hidroelectrica, poate câştiga un onorariu de 3 milioane euro dacă procedura de insolvenţă se va încheia pana la 1 ianuarie 2013.