Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Grupul Rompetrol s-a grăbit să anunţe săptămâna trecută încheierea unui memorandum cu statul român prin care se oferă să răscumpere o parte din acţiunile de la rafinăria Petromidia, însă în acest moment detaliile tehnice sunt departe de a fi puse la punct.
Kazahii vor să preia doar 25% din titluri pentru ca statul să nu mai aibă “acţiunea de aur” astfel încât să blocheze orice act al companiei, însă la capitalizarea actuală asta înseamnă circa 270 de milioane de lei, adică doar 62 milioane de euro. Cum Rompetrol Rafinare a răscumpărat în 2010 doar 54 de milioane de euro, iar de restul până la 570 milioane de euro au fost convertite în acţiuni, rezultă că statul român va ieşi în minus cu aproximativ 400 de milioane de euro.
Deoarece suma este imensă - echivalentul a 200.000 de pensii medii plătite un an întreg - Guvernul nu poate pur şi simplu să renunţe la aceşti bani, aşa că a solicitat companiei investiţii de un miliard de dolari, pentru ca în final o parte din această sumă să revină, indirect, la buget. “Acolo Guvernul şi statul român pot să încaseze o sumă importantă pentru o parte din pachetul de acţiuni şi mai ales dincolo de suma pe care o încasăm şi care, sigur, intră la buget, cel mai important este solicitarea noastră către cei de la Rompetrol de a avea un volum important, aproape un miliard de dolari, de investiţii în perioada următoare. Până la urmă, repet, banii intră la buget, se cheltuie, însă investiţiile sunt partea cea mai importantă”, a declarat premierul Victor Ponta săptămâna trecută.
Expansiune în zona Mării Negre
Problema nu este aşa simplă căci întreaga strategie de investiţii pe termen lung a grupului petrolier KazMunaiGaz presupune investiţii de 1,5 miliarde de dolari în toată zona Mării Negre. România va beneficia doar de jumătate din această sumă, după cum a declarat recent Titov Buzescu, consilier al directorului executiv al Rompetrol, citat de Antena 3. Iar banii nu vor veni nici ei dintr-o dată, ci pe parcursul a 7-10 ani.
Rompetrol anunţase deja în data de 6 februarie investiţii de 200 de milioane de dolari în reţeaua de benzinării din România. Planurile includ crearea a 150 de staţii noi în ţara noastră şi alte 200 în Moldova, Bulgaria şi Georgia. De asemenea, compania vrea să construiască alte 100 de benzinării în Ucraina şi să intre pe piaţa din Turcia. În fine, Rompetrol Rafinare vrea să construiască o centrală de 75 MW pe platforma de la Năvodari pentru a a alimenta rafinăria cu energie electrică, lucrare de 100 de milioane de euro. Anul trecut Rompetrol a majorat capacitatea de rafinare de la Petromidia de la 3,5 la 5 milioane de tone pe an, iar surplusul de motorină şi benzină este programat să fie exportat.
Orice e mai bun decât nimic
Oricum ar fi, autorităţile nu pot renunţa la bani deoarece Curtea de Conturi ar putea reclama că statul nu şi-a protejat interesele şi ar putea urma plângeri penale. “Raportat la situaţia prezentă, statul român nu pierde nimic. În iunie 2011, instanţele judecătoreşti au respins acţiunea Ministerului Finanţelor, temeiul hotărârii judecătoreşti, creanţa fiscală a fost stinsă şi în locul ei statul a primit prin conversie acţiuni la o societate cu un grad uriaş de îndatorare către acţionarul majoritar şi care produce numai pierderi”, declara recent Remus Vulpescu, reprezentantul statului român în consiliul de administraţie al Rompetrol, citat de ziarul Bursa. Cum Rompetrol aduce anual la buget taxe şi impozite de un miliard de dolari, interesul statului este ca rafinăria să funcţioneze şi nu se poate altfel decât cu KazMunaiGaz, care aduce şi ţiţeiul. În acest moment kazahii deţin 45,85% din capitalul Rompetrol Rafinare, Ministerul Economiei are 44,69% iar acţionarii de bursă au 9,44%.
Fiscul, asmuţit pe Rompetrol
Acţiunile recente ale Guvernului în cazul Rompetrol vin în contextul în care interceptările din dosarul lui Sorin Blejnar arată că preşedintele Traian Băsescu îl avertiza pe şeful Fiscului că strategia kazahilor este să plătească doar o parte din bani, cât să nu devină statul acţionar majoritar. La rândul său, Blejnar îl informa pe şeful statului că îi “presează” să “plătească tot”. Discuţiile au avut loc în luna septembrie 2010.
În altă parte, Blejnar spune că “îi putem juca un pic cu o hârtiuţă bine gândită” dar mai completează şi că “suntem cam legaţi de mâini şi de picioare”.
Redăm mai jos întreaga stenogramă a convorbirii:
Femeie: cabinet preşedintele României
Sorin Blejnar: sărut mâna. De la ANAF. Blejnar. Preşedintele ANAF sunt.
Femeie: Bună ziua, domnule Blejnar. Vă rog.
SB: Cu domnul preşedinte aş dori dacă se poate. Sau mai târziu sau când.
F: Rămâneţi pe telefon. încerc să văd dacă îmi răspunde.
SB: Am înţeles
F: Mulţumesc.
Bărbat: alo
SB: Să trăiţi, domnu preşedinte
Traian Băsescu: Salut Sorine.
SB: V-am trimis o dată pe mail situaţia aia cu constructorii.
TB: Da. Mă, eu am şi făcut o confuzie că era primul în lista datornicilor Tehnologica şi am zis că e o listă cu constructori. Da nu erau numai constructori acolo.
SB: Este, este datornic. Dar a început procedura de executare pe el.
TB: Da
SB: Nu de acuma, e de vreo 2-3 luni
TB: Aha.
SB: El plăteşte, deci ei în general sunt plătitori buni ăştia. Dar tot timpul sunt cu restanţe datorită faptului că încasează de la CANDNR destul de greu.
TB: Da, da.
SB: şi atunci noi am început să facem o altă procedură. Ne-am dus la CANDNR şi i-am făcut terţ poprit.
TB: îhî
SB: Dacă o să vă uitaţi acolo pe ce am încasat noi, marea majoritate sunt pe popriri... desigur... adică le tăiem finanţarea, dar îi ţinem aşa, cât de cât sub control
TB: Da, aha
SB: Subiectul doi
TB: Da
SB: Am primit o hârtie de la rompetrol
TB: Da
SB: Vineri seară, mâine, urmează să ne facă o plată de 54 de milioane în contul obligaţiunilor ăla pe care le-am emis noi.
TB: Măi, fiţi atenţi că aici intrăm în altă belea. Cred că e un truc
SB: ştiu. Asta e opinia mea
TB: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atât cât statul român să nu mai devină majoritar
SB: Da, aşa este, aşa este. şi eu am o decizie a consiliului concurenţei din 2005
TB: Da
SB: Care spune că o astfel de ipoteză, ca ei să facă o plată parţială, nu va fi luată în calcul. Am vorbit şi cu Bogdan, cu Chiriţoiu, să îmi dea o hârtie în sensul ăsta. şi să spună că altfel ar fi fost ajutor de stat, atunci în 2004 şi nu aveam voie
TB: Da
SB: Ca să îi presăm în direcţia să ne plătească tot. şi eu vreau să le fac acuma o hârtie prin care să le spunem că le mulţumim pt cele 54 de milioane, dar având în vedere toate consideraţiile astea, cu decizia, cu toată istoria cum a fost.
TB: Aha
SB: Le spun că asta este doar o plată parţială şi că le mulţumim şi sperăm, le indicăm conturile şi spunem că până în 30.09.2010 aşteptăm şi celelalte plăţi să ni le plătească. Altfel, şi le bag asta voalată, le spun că altfel ar fi în ajutor de stat şi trebuie să luăm măsurile legale de sancţionare nu mai ştiu ce.
TB: Mă, sfătuieşte cu jurişii, ca să nu ne trezim că spune păi v-am dat 54 de milioane, deci restul vă dăm acţiuni, dar sunteţi minoritari. Că tot jocul lor ăsta a fost să ne dea ceva, să se delisteze, să îşi facă mărire de capital, să spună da, dar nu mai sunte?i majoritari.
SB: Mâine este ziua în care noi avem opoziţia la majorarea de capital. Tocmai şi tot mâine este. Nu, jocul lor este ăsta, este evident numai că ştiţi că am încercat cu ministerul justiţiei să modificăm ordonanţa.
TB: Da
SB: şi au spus că nu putem, că exidu, curtea de arbitraj internaţional, nu putem în timpul jocului să schimbăm regula
TB: Da
SB: şi atunci ne-am dus pe acel memorandum pe două variante, unul negocierea cu ei
TB: Da
SB: şi doi, opoziţia asta la majorare. Mâine avem termenul pentru opoziţia la majorare
TB: Da
SB: Numai că în timpul ăsta lor le curge legea aşa cum este şi ne-au anunţat că... eu cred că îi putem juca un pic cu o hârtiuţă bine gândită, care am vorbit-o deja cu chiriţoiu... să le spunem că altfel e ajutor de stat şi să intrăm cu ei pe o altă direcţie, pe comisia europeană, cu notificare, cu...
TB: Mă, gândiţi-o, nu cumva să ne trezim că spun: băieţi, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteţi fi majoritari. I-aţi primit.
SB: Da, am înţeles
TB: Adică, atenţie, că după ce i-ai primit...
SB: Cu tot respectul, domnule preşedinte, dar pe direcţia asta se va merge. Suntem cam legaţi de mâini şi de picioare. Pt că aşa am făcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am făcut
TB: Da
SB: Da, în 2003. deci a fost gândit atuncea, că de aia au făcut-o, pe şmecherie au gândit-o de la început. Da, am înteles, o să încerc să le dau adresă, eu aşa le-am scris adresă, că le mulţumim, dar că înţelegem că e doar o plată parţială, având în vedere decizia consiliului concurenţei şi care la momentul respectiv
TB: Mă, Sorine, nu mă pricep.
SB: Nu, am înţeles
TB: Nu ştiu, dar aveţi grijă să nu ne trezim în situaţia în care spun, băieţi, v-am dat 54 de milioane, de restul luaţi acţiuni. Sunteţi minoritari, asta e viaţa.
SB: Din păcate, asta o să fie
TB: Mă, vorbeşte cu ministrul justiţiei. Găsiţi o soluţie să...
SB: Am înţeles. Bine, domnule preşedinte
TB: Să ne putem valorifica toată creanţa.
SB: Am înţeles
TB: Bine
SB: Bine, cu mult respect
TB: La revedere.
Citește pe Antena3.ro
