Ce date sunt secrete la locul de muncă

Firmele care procesează date cu caracter personal vor fi obligate să aibă o persoană responsabilă cu protecția acestora, începând cu luna mai din 2018. Mai puţin cunoscut este că orice companie care deţine camere de supraveghere în spaţiile în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea este considerată un operator de date cu caracter personal. Filmarea angajaţilor nu se poate face decât după un set strict de reguli.

Potrivit unei decizii a Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP), instalarea de camere video într-un spațiu de lucru nu este legală decât în condiţii stricte, deoarece, prin înregistrarea fețelor sau a vocilor angajaților, se poate considera că sunt stocate și prelucrate date cu caracter personal. Filmarea angajaților la locul de muncă este permisă atunci când angajatorul poate dovedi că acest lucru are ca scop protejarea vieții sau a integrității fizice a acestora. O altă excepție ține de interesul legitim al angajatorului (de exemplu în interiorul unui magazin predispus la furturi) sau atunci când înregistrările sunt realizate în scopuri statistice sau științifice. Înregistrările se pot face fără încălcarea legii și atunci când în spațiul de lucru se întocmesc contracte sau se redactează documente de interes public.

Viaţa privată bate interesul patronului

Legea interzice, însă, sub orice formă, utilizarea de camere ascunse sau amplasarea camerelor de supraveghere în încăperi de tipul toaletelor, vestiarelor sau duşurilor, considerându-se că dreptul la viață privată este superior intereselor legitime ale angajatorilor. În cazul în care angajatorul îndeplineşte criteriile legale pentru a monta camere de supraveghere, acesta este obligat să anunţe angajaţii că sunt înregistraţi. De asemenea, camerele trebuie să fie vizibile, iar angajaţii să ştie unde sunt acestea amplasate.

Când îţi poate citi patronul mail-ul

Citește pe Antena3.ro

Care e cauza morții lui Silviu Prigoană. Acestuia i s-a făcut rău în timp ce mânca

Supravegherea angajaţilor de către patron poate merge mai departe de filmarea acestora în spaţiul în care îşi desfăşoară activitatea. Un angajator poate, în anumite condiţii, să monitorizeze convorbirile online ale angajaților sau cele de pe telefon. Citirea mail-urilor de către angajatori a constituit, de altminteri, obiectul mai multor procese, în urma cărora s-au dat sentințe care servesc în prezent drept lege superioară. Un astfel de caz a pornit din România, unde un inginer a fost concediat pentru că a folosit serviciul Yahoo Messenger în interes personal și nu în interes de serviciu, așa cum stipula regulamentul de ordine interioară. Cazul a ajuns la CEDO, care a apreciat că un angajator nu comite un abuz dacă verifică modul în care angajaţii îşi îndeplinesc sarcinile. Cu toate acestea, angajatorii au obligația de a înștiința angajații că un serviciu de chat este destinat exclusiv comunicării în interes de serviciu, iar verificarea convorbirilor se poate face doar cu înștiințarea angajatului.

Companiile pot monitoriza convorbirile angajaţilor doar dacă aceştia sunt cercetaţi pentru abateri de la regulamentul de ordine interioară. Informaţiile trebuie apoi şterse.