Rabatul de la calitate înseamnă faliment

Nevoia de reducere a cheltuielilor în companii conduce adesea la renunţarea la angajaţii competitivi, prin înlocuirea specialiştilor cu începători mai puţin pretenţioşi la salariu. Pentru unii manageri, aceasta ar părea o soluţie bună pe termen scurt, însă experţii în resurse umane au arătat că fiecare astfel de fenomen a dus la degradarea pe termen mediu şi lung a forţei de muncă din toate domeniile afectate. Rabat la calitate se face şi în privinţa modalităţilor de promovare a afacerilor, iar efectele sunt similare celor din HR.

Mulţi manageri au crezut, în 2009, că vor putea folosi forţă de muncă ieftină pentru a obţine aceleaşi rezultate ca atunci când vânau specialiştii cei mai buni, prin firme de head-hunting şi cu oferte excelente de bonificare şi salarizare. Rezultatele pe termen scurt, mediu şi lung au demonstrat contrariul, iar unele companii şi-au restrâns activitatea sau chiar au fost închise de politica falimentară de reducere a numărului de specialişti şi a fondurilor pentru o promovare eficientă.

Domenii rămase fără meseriași
Criza ecconomică a redus şi posibilităţile de mărire a salariilor prin migraţia de la o companie la alta, metodă care a dat cele mai bune rezultate între anii 2005-2008. Încurajaţi de creşterea ratei şomajului şi previziunile sumbre de pe piaţa forţei de muncă din 2009-2010, mulţi au recurs la abordări care au dus la o răsturnare de situaţie în relaţia dintre angajatori şi angajaţi. Dacă până atunci companiile se întreceau în oferte, declanşarea crizei economice a adus profesioniştii ajunşi în faţa angajatorilor în situaţia de a nu mai pune condiţii, având doar două variante: să accepte condiţiile impuse de firmă sau să mai caute oferte.

„În perioada de criză economică precedentă, candidaţii la joburi de top au acceptat pachete salariale cu mai puţine beneficii şi chiar cu salarii cu circa 10-20% mai mici decât aveau până atunci. Cursul leu/euro a încetat să mai reprezinte un element de referinţă şi se discută salariul doar în lei. În perioada anterioară de criză au fost preferaţi profesioniştii care au rămas fără job sau care erau în pericol şi acceptau un nivel salarial mai mic. Nu ştiu dacă se mai aplică aceeaşi strategie pentru 2016, dar varianta blocării salariilor ar putea reveni", explică Mirela Marinescu, Head of Executive Search al companiei de recrutare APT Resources & Services.

Faptul că specialiştii nu au mai fost folosiţi, în perioada 2009-2012, în mai multe domenii ale industriei a condus la o criză puternică pe piaţa forţei de muncă în ultimii trei ani, care va continua şi în următoarea perioadă, aducând prejudicii economiei în general. „Din păcate, lipsa cea mai mare se resimte pe zona tehnică, unde este nevoie de ingineri specializaţi pe anumite domenii. Mulţi s-au reprofilat sau au plecat din ţară şi acum este foarte greu să-i reactivezi. Pe zona IT, lucrurile au mers spre bine, în sensul că se caută în continuare specialişti şi, chiar dacă în continuare piaţa e săracă, oricum este mai bine”, mai explică specialista în resurse umane.

În domeniul construcţiilor, patronii firmelor româneşti se plâng de lipsa inginerilor şi a muncitorilor calificaţi, care au preferat să plece din ţară în ultimii ani, din cauza finanţării deficitare a infrastructurii. „Este foarte greu să ţinem oamenii, dacă nu sunt lucrări. Dacă trec mai mulţi ani în care activitatea în domeniul construcţiilor este restrânsă, oamenii cei mai buni îşi caută de lucru la firme din străinătate, iar dacă lucrările reîncep, firmele din ţară nu mai câştigă licitaţiile, iar companiile străine vin cu specialişti care ne costă cel puţin de trei ori mai mult, astfel încât şi valoarea lucrărilor creşte”, explică Nicolae Boţu, profesor la Facultatea de Construcţii de la Iaşi. Acelaşi fenomen s-a putut observa, din 2009 până în 2012, şi în privinţa altor domenii de activitate. Publicitatea şi mass-media au fost două dintre sectoarele afectate, iar forţa de muncă rămâne la nivel scăzut pe termen lung, după ce se termină perioadele de criză economică.

Sunt domenii în care găsim din ce în ce mai greu specialişti, în special cele tehnice. Dacă oamenii cei mai buni pleacă din ţară sau se reorientează către alte meserii, este foarte greu să-i reactivezi după o întrerupere de activitate de câţiva ani, iar cei nou-formaţi nu au experienţa celor care au lucrat mai mult timp într-un domeniu.
Mirela Marinescu, Apt Resources & Services

Reducerile costurilor nu tre-buie să afecteze cele mai importante resurse ale unei companii: resursa umană şi imaginea firmei pe piaţă.
n reducerile bugetare din companii afectează creşterea respectivelor firme pe termen scurt, mediu şi lung, dacă se face rabat la calitate în privinţa angajaţilor
n renunţarea la investiţii în traininguri şi perfecţionarea forţei de muncă poate aduce economie la bugetul companiei pe termen scurt, dar experienţa anilor de criză economică a demonstrat că aceasta nu este o strategie benefică pe termen lung
n firmele care au tăiat şi bugetele de promovare, pe lângă cele de salarii, au obţinut rezultate negative, până la restrângerea activităţii sau chiar faliment
n specialiştii în resurse umane recomandă managerilor să gestioneze activitatea astfel încât să păstreze specialiştii şi să le asigure venituri satisfăcătoare, pentru a putea reveni în forţă pe piaţă după ce se termină perioadele de recesiune
n specialiştii în comunicare şi publicitate recomandă companiilor să nu facă rabat la calitate, pentru a-şi menţine poziţiile de top chiar şi în perioadele de criză

Reducerile de buget pentru promovare
garantează dezastrul pe termen lung
În strânsă corelare cu reducerile de buget pentru angajaţi este şi tăierea de fonduri pentru promovare. Politica aceasta de marketing a condus la scăderi dramatice pentru unele firme, dar încă sunt mulţi manageri care cred că economia făcută la buget pe termen scurt este mai importantă decât o strategie corectă de promovare pe termen lung. „Cei care se duc spre preţul cel mai mic sunt savings manageri, nu brand manageri sau marketing manageri, deci îi interesează să salveze banii, pentru evaluarea lor personală de la sfârşit de an, nu să găsească soluţia cea mai bună”, explică Bogdan Naumovici, expert în publicitate. Reducerea bugetelor pentru promovare a însemnat pentru numeroase companii renunţarea la publicitatea în presă, înlocuită cu articole postate pe diverse pagini de internet, însă rezultatele pentru cei care investesc în această alternativă încă se lasă aşteptate, în timp ce activitatea firmelor e în scădere continuă. „Managerii companiilor ar trebui să înţeleagă faptul că nu contează să fii pe prima pagină în motoarele de căutare, ci să şi transmiţi ceva. Noi lucrăm doar cu jurnalişti profesionişti. Este şi o problemă a companiilor, să-şi dea seama cu ce se confruntă. Mulţi sunt cei care taie din bugetul de marketing şi de la activităţile suport şi lasă bani doar pentru activitatea principală, crezând că în felul acesta supravieţuiesc, dar dacă nu te prezinţi bine în piaţă, te trezeşti că rămâi cu marfa nevândută”, explică Mirela Marinescu, specialist APT Resources & Services.