A învăţat de la cei mai mari maeştri virtuozitatea în muzica clasică, pentru ca, după zece ani de experimente muzicale, să creeze o lume reprezentivă stilului său. Compozitor contemporan, a realizat numeroase proiecte muzicale diferite din care a rezultat show-ul monumental HAVASI Symphonic pe care îl putem vedea la Sala Palatului, pe 3 noiembrie.
Câştigător a zece discuri de platină - o performanţă unică în lumea muzicii clasice - , Havasi a compus muzica pentru orchestră simfonică, pentru orchestră de coarde, dar şi pentru pian şi tobe, fiind fondator şi compozitor al formaţiei The Unbending Trees. A participat la conferinţa TED Global, una dintre cele mai cunoscute conferinţe ştiinţifice din lume, şi a fost primul artist de origine maghiară care a vorbit despre aspiraţiile sale de inovare în muzica şi situaţia muzicii clasice în secolul XXI.
Jurnalul Naţional: La primul concert în România, ai fost fascinat de publicul care nu-şi mai dorea să părăsească sala. Cu ce crezi că vei reuşi să-l cucereşti din nou? Va fi mai greu a doua oară...
Havasi: Eu cred ca va fi mai uşor a doua oară (râde). Românii au ajuns să-mi cunoască muzica şi chiar să le placă. Iar eu voi fi mai curajos pe scenă şi voi arăta şi mai mult din ceea ce sunt. Am norocul de a fi unul dintre acei compozitori care scriu întruna. Aşadar, noul spectacol va fi o premieră. Voi cânta piese care nu au mai fost niciodată auzite. S-ar putea ca publicul din România să primească şi următorul meu hit, care să fie şi mai bun decât piesa "Storm". Oricum eu am preocuparea de a stârni mereu emoţii atât publicului, cât şi artiştilor care sunt cu mine pe scenă.
Vei avea alături, pe scena Sălii Palatului, peste 100 de artişti din întreaga lume. Cu ce contribuie fiecare la succesul tău?
Privesc distribuţia spectacolului meu precum distribuţia unui mare film hollywoodian. Caracterul, personalitatea, gesturile, toate adăugă câte ceva întregului pe care îl numesc HAVASI Symphonic Show. Această diversitate este o garanţie pentru public că nu se va plictisi nici măcar o secundă.
Spectacolul poate fi descris ca un carusel al emoţiilor?
Da! Vrem să transmitem emoţiile primare. În lumea în care trăim, primim astăzi o mulţime de impulsuri şi poate de aceea sufletele noastre sunt mai puţin deschise senzaţiilor covârşitoare. Sper ca, după primele 20 de minute, publicul să lase deschisă uşa sufletului pentru a simţi muzica noastră.
Te vezi în topul celor mai bogaţi artişti (mă refer, spiritual) din lume?
Mă văd cel mai fericit om, a cărui pasiune coincide cu menirea sa. A compune muzică şi a o dărui milioanelor de oameni din lumea întreagă este un privilegiu de care nu prea s-au bucurat artiştii din secolele trecute. Mă aventurez să spun că îmi trăiesc visul din copilărie.
Cu ce s-a schimbat în ultimul an viaţa "celui mai rapid pianist al lumii"?
M-am antrenat mai mult decât aş fi făcut-o pentru a participa la un maraton (râde).
Ce reprezintă pentru tine România?
Concertul de anul trecut a fost o întâlnire importantă cu publicul român. Sunt doar câteva ţări în care aş putea să fac minunea pe care am săvârşit-o în România. De atunci, am înţeles că publicul român este foarte sensibil şi capabil să asculte muzica cu sufletul, ignorând totul în jur. Poate că acesta este secretul succesului.
Eşti fumător? Unii ar spune că da. Coardele pianului iau foc, una câte una, atunci când le atingi...
(Râde). Da, fumez câte o ţigară după un concert reuşit.