x close

Tânărul Grigorescu la Mănăstirea Zamfira

0
Autor: Catalin Pruteanu 22 Mar 2009 - 00:00
 Tânărul Grigorescu la Mănăstirea Zamfira


La 16 iulie 1856, stareţul schitului Ghighiu încheia cu "zugravul Nicu", la indicaţiile precise ale mitropolitului Ungro-Vlahiei, un contract pentru realizarea picturii de la biserica Mănăstirii Zamfira, din apropierea Ploieştiului.



Valoarea contractului era de 500 de galbeni, iar termenul de finalizare, de şapte luni. Zugravul Nicu, viitorul mare pictor Nicolae Grigorescu, avea atunci 18 ani, însă era deja cunoscut şi apreciat pentru lucrările anterioare.

Împreună cu fratele său, Ghiţă, Nicolae Grigorescu începuse să picteze la vârsta de zece ani, ca ucenic în atelierul zugravului de biserici Anton Chladek, un om morocănos, dar de la care Grigorescu a reuşit să înveţe multe. La 12 ani, Grigorescu deja nu mai lucra cu Chladek şi picta icoane pe care le vindea singur în obor, duminica.

"Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă după cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveţi - şi, când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine şi m-a întrebat îngrijorată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zică ceva şi s-a întors repede cu faţa spre fereastră, că-i venea să plângă... Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viaţa mea. Eram mare, aduceam parale în casă, bucurie la ai mei, cu munca mâinilor mele... Cine mai era ca mine!", îşi amintea mai târziu pictorul. Mama lui Nicolae şi a celorlalţi şase fraţi ai săi era văduvă.

PRIMII PAŞI
După vânzarea icoanelor în obor, Grigorescu a reuşit să obţină un contract pentru pictarea unor icoane în biserica de pe moşia Cleopatrei Trubetzkoi, de la Băicoi. Grigorescu va lucra apoi la pictura agheazmatarului din curtea Mănăstirii Căldăruşani. Pe urmă, pictează tabloul "Mihai scăpând stindardul", care-i atrage atenţia domnitorului Barbu Ştirbey şi realizează icoana "Duminica tuturor sfinţilor" pentru breasla băcanilor din Bucureşti.

ABSORBIT DE MUNCĂ
Ghiţă, fratele lui Nicolae, l-a ajutat la zugrăvirea bisericii de la Zamfira. Pictorul trebuia să realizeze nu numai icoanele, ci avea ca sarcină şi zugrăvirea cercevelelor şi ciubucelor de la ferestre. Marina, stareţa de la acea vreme a mănăstirii, îşi amintea că Ghiţă, fratele pictorului, cânta la chitară, dar Nicolae era absorbit de muncă şi stătea toată ziua pe schele. Când cobora, seara, le învăţa pe măicuţele de la Zamfira să scrie şi să citească literele latine.

"Artistul începuse cu sfială să-şi afirme o mică personalitate, descătuşându-se cu timiditate de anumite şabloane care cereau acea uniformitate tradiţională în zugrăvirea figurilor. Important este faptul că aici, Grigorescu a încercat să lucreze de-a dreptul «după natură»", scria Barbu Brezianu în cartea "Nicolae Grigorescu", apărută în 1959 la Editura Tineretului. În cazul Mănăstirii Zamfira, Grigorescu a pictat-o pe Măriuca, fiica parohului, "în chip de înger". "Fără să vreau, făcusem chipul de care tot sufletul meu era plin", povestea pictorul.

"La Zamfira, iar mai târziu la alte biserici, sfinţii din icoanele lui Grigorescu vor avea înfăţişări fireşti, pline de viaţă şi priviri calde, înlăcrimate... Tocmai de aceea, deşi în mare măsură idealizaţi şi convenţionali, ei sunt superiori celor pictaţi de Lecca şi Tăttărescu, care în schimb sunt desenaţi mult mai corect, mai «după tipic» şi mai cu ştiinţă", susţine Brezianu.

ÎNCEPUTURI PROMIŢĂTOARE
Canoanele reprezentării sfinţilor l-au determinat însă şi pe Grigorescu să lucreze după un tipic, care se poate observa la şablonul folosit pentru icoana Sf. Nicolae din biserica de la Zamfira şi în cea de la Puchenii-Mari. Grigorescu a mai pictat la Zamfira şi un epitaf de mătase albastră.

"Ca produs al unor începuturi promiţătoare, nu se poate închipui ceva mai mişcător, mai grav, mai dens prin conţinut decât epitaful de la Zamfira. Compoziţia nu pare să fie a lui Grigorescu, ci luată după vreo gravură, cum se făcea de cele mai multe ori... Ceea ce este al lui este coloritum minunat, cald, nuanţat, bine echilibrat, acordat în jurul unei roşii tonalităţi de bază...", scria în 1938 criticul şi istoricul de artă George Oprescu. Biserica s-a sfinţit la 8 septembrie 1857.

La doi ani după semnarea contractului pentru Zamfira, Grigorescu a încheiat un altul, în aprilie 1858, cu stăreţia Mănăstirii Agapia. Pentru realizarea picturii de la Agapia, Grigorescu, ajutat şi de data aceasta de fratele Ghiţă, dar şi de un meşter italian pe nume Luis Girardelli, primea 2000 de galbeni, obligându-se să termine lucrarea în cel mult un an şi jumătate.

În următorii 50 de ani, la Zamfira, pictura a rămas aşa cum o realizase marele pictor, dar în 1904 mitropolitul Ghenadie Petrescu a dat indicaţii ca peste pictură să se dea cu tempera, fără a se curăţa înainte fumul de lumânare de pe pereţi. Vestea avea să-l întristeze foarte mult pe pictor. După încă aproape 50 de ani, în 1952, patriarhul Justinian Marina a dispus spălarea temperei. Între 1986 şi 18 februarie 1990, în interiorul bisericii lucrările de restaurare şi conservare au fost făcute de pictorul Ion Chiriac.


Ctitoria unei jupâniţe văduve

Mănăstirea poartă numele unei jupâniţe care a ctitorit, între 1715 şi 1720, prima biserică aflată la 15 kilometri de Ploieşti. În 1714, soţul Zamfirei, Manuil Apostol, omul de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, fusese ucis de turci. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, biserica ajunsese o ruină, astfel încât mitropolitul Nifon a dispus, în 1850 construirea unei noi biserici şi  a unor chilii, unde au fost aduse 36 de maici de la Schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure. În 1950 numărul călugăriţelor de la Zamfira ajunsese la 150. Astăzi, la Zamfira se mai află 34 de maici. În curtea mănăstirii, în dreapta bisericii, se află mormintele a cinci membri din familia istoricului Nicolae Iorga.

Citeşte mai multe despre:   nicolae,   martorii,   grigorescu,   zamfira

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 3365


Mai multe titluri din categorie

Nelu Iordache, dublu MILIARDAR în contracte cu statul

Nelu Iordache, dublu MILIARDAR în contracte cu statul
Galerie Foto Unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri, care face parte din lista scurtă a asfaltatorilor de casă ai guvernării democrat-liberale, deţine recordul absolut al contractelor încheiate cu statul sub...

În memoriam Gheorghe Zet. Invitat ca cercetător de un laureat Nobel, a dus faima fizicii românești peste hotare

În memoriam Gheorghe Zet. Invitat ca cercetător de un laureat Nobel, a dus faima fizicii românești peste hotare
Cu câteva zile în urmă, profesorul și cercetătorul ieșean Gheorghe Zet a trecut la cele veșnice. Respectatul dascăl universitar și-a construit o carieră impresionantă fiind prețuit de marii...

Un fost ofițer de securitate al lui Saddam Husein, un crescător de animale afgan și un comerciant de suveniruri din Guineea, solicitanți de azil în România

Un fost ofițer de securitate al lui Saddam Husein, un crescător de animale afgan și un comerciant de suveniruri din Guineea, solicitanți de azil în România
Un fost ofiţer de securitate persecutat al lui Saddam Hussein, un crescător de animale din Afganistan torturat în război şi un comerciant de suveniruri din Guineea se numără printre azilanţii care au cerut ...

Bişniţă cu acte de erou

Bişniţă cu acte de erou
Gesturile eroice din 1989 au ajuns obiect de tranzacţie. Cine vrea să cumpere drepturi de revoluţionar o poate face ca la piaţă. Riscul este de 10 ani de înschisoare, dar avantajele sunt foarte tentante.De asta...

Șeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, contracte de 13 milioane euro pentru serviciul soției

Șeful Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, contracte de 13 milioane euro pentru serviciul soției
Galerie Foto Unul dintre generalii favoriţi ai fostului preşedinte Traian Băsescu, Marcel Opriş, director şi astăzi al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale (STS), a sprijinit în mod direct grupul de firme la care a lucrat...

Pe strada Xenofon din Bucureşti "curge" o cascadă - GALERIE FOTO

Pe strada Xenofon din Bucureşti "curge" o cascadă - GALERIE FOTO
Galerie Foto Strada Xenofon, din Bucureşti, este, poate, unica stradă în trepte care mai există în Capitală.Artistul plastic, Eva Radu, a repictat treptele stăzii foarte inspirat. Pictoriţa a imaginat un râu de munte cu...

„Inventatorul” Loganului de lux pentru Poliție, avansat și decorat

„Inventatorul” Loganului de lux pentru Poliție, avansat și decorat
Unul dintre reprezentanţii Poliţiei Române suspectaţi de prejudicierea, în anul 2008, a bugetului instituţiei cu peste 10 milioane de euro a fost promovat de fostul ministru de Interne, Ioan Rus, în 2012, la...

Tudor Stancu, destin literar. Bunicul Zaharia Stancu a transmis gena literară fiului şi nepotului

Tudor Stancu, destin literar. Bunicul Zaharia Stancu a transmis gena literară fiului şi nepotului
Galerie Foto De curand ai publicat romanul "Sambata seara si luni dimineata". Vii dintr-o familie de scriitori, bunicul tau este Zaharia Stancu iar tatal Horia Stancu, amandoi scriitori de renume in literatura romana.  Prin ce...

”Agricultorii de canabis, aprovizionați legal pe net”

”Agricultorii de canabis, aprovizionați legal pe net”
Galerie Foto Nu vindem droguri, ci suveniruri. Este umbrela sub care se ascund vânzătorii online de seminţe de canabis. Legea nu interzice o astfel de activitate dacă seminţele nu sunt folosite pentru a fi plantate. Pe internet...

Campioana care se antrenează în curte, pe o saltea de paie

Campioana care se antrenează în curte, pe o saltea de paie
Galerie Foto Într-o sală de sport din București, o femeie umilă, cu un echipament sărăcăcios, se uită cu uimire la agitația din jur. E o apariție printre sportivii încrezători care așteaptă competiția cu un singur...

Afaceristul Claudiu Microsoft Florică, 55 de contracte cu statul - zero anchete

Afaceristul Claudiu Microsoft Florică, 55 de contracte cu statul - zero anchete
Galerie Foto Mecanismul şpăgii, devoalat de procurorii anticorupţie în dosarul „Microsoft”, îi are ca protagonişti pe afaceristul Claudiu Florică şi pe fostul tenisman Dinu Pescariu. Deşi aceştia au planificat întreaga...