x close

Tânărul Grigorescu la Mănăstirea Zamfira

0
Autor: Catalin Pruteanu 22 Mar 2009 - 00:00
 Tânărul Grigorescu la Mănăstirea Zamfira


La 16 iulie 1856, stareţul schitului Ghighiu încheia cu "zugravul Nicu", la indicaţiile precise ale mitropolitului Ungro-Vlahiei, un contract pentru realizarea picturii de la biserica Mănăstirii Zamfira, din apropierea Ploieştiului.



Valoarea contractului era de 500 de galbeni, iar termenul de finalizare, de şapte luni. Zugravul Nicu, viitorul mare pictor Nicolae Grigorescu, avea atunci 18 ani, însă era deja cunoscut şi apreciat pentru lucrările anterioare.

Împreună cu fratele său, Ghiţă, Nicolae Grigorescu începuse să picteze la vârsta de zece ani, ca ucenic în atelierul zugravului de biserici Anton Chladek, un om morocănos, dar de la care Grigorescu a reuşit să înveţe multe. La 12 ani, Grigorescu deja nu mai lucra cu Chladek şi picta icoane pe care le vindea singur în obor, duminica.

"Doamne, cu ce bucurie am venit eu acasă după cea dintâi afacere a mea! Făcusem vreo zece sorcoveţi - şi, când i-am pus mamei în mână, s-a uitat la bani, apoi la mine şi m-a întrebat îngrijorată de unde-s, că eu lucrasem pe ascuns icoanele. Când i-am spus, m-a sărutat, a dat să zică ceva şi s-a întors repede cu faţa spre fereastră, că-i venea să plângă... Aceea a fost, poate, cea mai fericită zi din viaţa mea. Eram mare, aduceam parale în casă, bucurie la ai mei, cu munca mâinilor mele... Cine mai era ca mine!", îşi amintea mai târziu pictorul. Mama lui Nicolae şi a celorlalţi şase fraţi ai săi era văduvă.

PRIMII PAŞI
După vânzarea icoanelor în obor, Grigorescu a reuşit să obţină un contract pentru pictarea unor icoane în biserica de pe moşia Cleopatrei Trubetzkoi, de la Băicoi. Grigorescu va lucra apoi la pictura agheazmatarului din curtea Mănăstirii Căldăruşani. Pe urmă, pictează tabloul "Mihai scăpând stindardul", care-i atrage atenţia domnitorului Barbu Ştirbey şi realizează icoana "Duminica tuturor sfinţilor" pentru breasla băcanilor din Bucureşti.

ABSORBIT DE MUNCĂ
Ghiţă, fratele lui Nicolae, l-a ajutat la zugrăvirea bisericii de la Zamfira. Pictorul trebuia să realizeze nu numai icoanele, ci avea ca sarcină şi zugrăvirea cercevelelor şi ciubucelor de la ferestre. Marina, stareţa de la acea vreme a mănăstirii, îşi amintea că Ghiţă, fratele pictorului, cânta la chitară, dar Nicolae era absorbit de muncă şi stătea toată ziua pe schele. Când cobora, seara, le învăţa pe măicuţele de la Zamfira să scrie şi să citească literele latine.

"Artistul începuse cu sfială să-şi afirme o mică personalitate, descătuşându-se cu timiditate de anumite şabloane care cereau acea uniformitate tradiţională în zugrăvirea figurilor. Important este faptul că aici, Grigorescu a încercat să lucreze de-a dreptul «după natură»", scria Barbu Brezianu în cartea "Nicolae Grigorescu", apărută în 1959 la Editura Tineretului. În cazul Mănăstirii Zamfira, Grigorescu a pictat-o pe Măriuca, fiica parohului, "în chip de înger". "Fără să vreau, făcusem chipul de care tot sufletul meu era plin", povestea pictorul.

"La Zamfira, iar mai târziu la alte biserici, sfinţii din icoanele lui Grigorescu vor avea înfăţişări fireşti, pline de viaţă şi priviri calde, înlăcrimate... Tocmai de aceea, deşi în mare măsură idealizaţi şi convenţionali, ei sunt superiori celor pictaţi de Lecca şi Tăttărescu, care în schimb sunt desenaţi mult mai corect, mai «după tipic» şi mai cu ştiinţă", susţine Brezianu.

ÎNCEPUTURI PROMIŢĂTOARE
Canoanele reprezentării sfinţilor l-au determinat însă şi pe Grigorescu să lucreze după un tipic, care se poate observa la şablonul folosit pentru icoana Sf. Nicolae din biserica de la Zamfira şi în cea de la Puchenii-Mari. Grigorescu a mai pictat la Zamfira şi un epitaf de mătase albastră.

"Ca produs al unor începuturi promiţătoare, nu se poate închipui ceva mai mişcător, mai grav, mai dens prin conţinut decât epitaful de la Zamfira. Compoziţia nu pare să fie a lui Grigorescu, ci luată după vreo gravură, cum se făcea de cele mai multe ori... Ceea ce este al lui este coloritum minunat, cald, nuanţat, bine echilibrat, acordat în jurul unei roşii tonalităţi de bază...", scria în 1938 criticul şi istoricul de artă George Oprescu. Biserica s-a sfinţit la 8 septembrie 1857.

La doi ani după semnarea contractului pentru Zamfira, Grigorescu a încheiat un altul, în aprilie 1858, cu stăreţia Mănăstirii Agapia. Pentru realizarea picturii de la Agapia, Grigorescu, ajutat şi de data aceasta de fratele Ghiţă, dar şi de un meşter italian pe nume Luis Girardelli, primea 2000 de galbeni, obligându-se să termine lucrarea în cel mult un an şi jumătate.

În următorii 50 de ani, la Zamfira, pictura a rămas aşa cum o realizase marele pictor, dar în 1904 mitropolitul Ghenadie Petrescu a dat indicaţii ca peste pictură să se dea cu tempera, fără a se curăţa înainte fumul de lumânare de pe pereţi. Vestea avea să-l întristeze foarte mult pe pictor. După încă aproape 50 de ani, în 1952, patriarhul Justinian Marina a dispus spălarea temperei. Între 1986 şi 18 februarie 1990, în interiorul bisericii lucrările de restaurare şi conservare au fost făcute de pictorul Ion Chiriac.


Ctitoria unei jupâniţe văduve

Mănăstirea poartă numele unei jupâniţe care a ctitorit, între 1715 şi 1720, prima biserică aflată la 15 kilometri de Ploieşti. În 1714, soţul Zamfirei, Manuil Apostol, omul de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, fusese ucis de turci. Până la jumătatea secolului al XIX-lea, biserica ajunsese o ruină, astfel încât mitropolitul Nifon a dispus, în 1850 construirea unei noi biserici şi  a unor chilii, unde au fost aduse 36 de maici de la Schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure. În 1950 numărul călugăriţelor de la Zamfira ajunsese la 150. Astăzi, la Zamfira se mai află 34 de maici. În curtea mănăstirii, în dreapta bisericii, se află mormintele a cinci membri din familia istoricului Nicolae Iorga.

Citeşte mai multe despre:   nicolae,   martorii,   grigorescu,   zamfira

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 1705


Mai multe titluri din categorie

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni

Semmeringul bănăţean, ruinat de autorităţi. Cea mai veche linia ferată montană din România este o povară pentru CFR şi politicieni
Galerie Foto În iulie 2014, CFR a anunţat că scoate la licitaţie, pentru o închirere pe o perioadă de patru ani, prima cale ferată montană din România, cea dintre Oraviţa şi Anina. Conform anunţului CFR, criteriul de...

Marius Tucă: Trezeşte-mă!

Marius Tucă: Trezeşte-mă!
 Trezeşte-mă când n-a-nceput S-o luăm de la capăt de la început Înainte să te transformi în poezie În Domnişoara Erezie. Trezeşte-mă de la-nceput Când încă somnul este nevăzut Înainte...

Controversele dosarului “Mita din parcarea Internelor”. Omul de afaceri Cătălin Chelu dat în urmărire naţională

Controversele dosarului “Mita din parcarea Internelor”. Omul de afaceri Cătălin Chelu dat în urmărire naţională
Omul de afaceri Cătălin Chelu, condamnat luni la şase ani de închisoare cu executare în dosarul “Mita de la Interne” a fost dat în urmărire naţională, potrivit unor surse din cadrul Poliţiei. Acesta ar fi...

Gala celei de-a X-a ediţii Folk You! Florian Pittiş. Gând de mare pus pe asfaltul Bucureştiului: 19 şi 20 septembrie, în Piaţa George Enescu

Gala celei de-a X-a ediţii Folk You! Florian Pittiş. Gând de mare pus pe asfaltul Bucureştiului: 19 şi 20 septembrie, în Piaţa George Enescu
Începând din 2011, Festivalul Folk You! Florian Pittiş are buletin de Bucureşti. Festivalul s-a îmbrăcat în haine de gală, pentru prima oară pe strada Franceză, în Centrul Vechi, un loc cu tradiţie pentru un...

Bulibaşa din Dolj, ucis la comanda fiului

Bulibaşa din Dolj, ucis la comanda fiului
Video Un bulibaşă din Dolj a fost ucis noaptea, în propria casă. Atacatorii au intrat peste el în timp ce dormea şi i-au tăiat gâtul cu un cuţit. Toma Ion (42 ani) a fost găsit de soţia lui fără suflare, zăcând...

O singură crimă, mai multe verdicte. Cine l-a ucis pe profesorul de matematică?

O singură crimă, mai multe verdicte. Cine l-a ucis pe profesorul de matematică?
Adevărul are mai multe feţe. Dar cum e posibil ca din aceleaşi piese de puzzle, probele existente într-un dosar de omor, să compui imagini total diferite? Rând pe rând, patru judecători au considerat că Vasile...

Marius Tucă: Concert pentru pian şi fereastră

Marius Tucă: Concert pentru pian şi fereastră
 Concert pentru pian şi fereastră Cu degetele tale frumoase Cântând lumina albastră Cu marea pe glezne, cu dorul în oase O simfonie aparte, în gândurile tale sihastre Cu păsări prin gene, pe catarge, pe...

Videanu, între abuz în serviciu şi subminarea economiei de stat

Videanu, între abuz în serviciu şi subminarea economiei de stat
Magnatul Ioan Niculae a primit gaze ieftine de la miniştrii Vosganian şi VideanuNecazurile se ţin scai de fostul primar al Bucureştiului, Adriean Videanu, care a moştenit scaunul de edil de la Traian Băsescu. Magis...

Veste, poveste (30). Dragul meu judecător corupt

Veste, poveste (30). Dragul meu judecător corupt
În vremea îndepărtată când s-au petrecut aceste fapte, undeva în ţară, mai vârstnicul meu prieten M. era judecător. Atunci mi-a făcut onoarea de a mă numi prieten, în urma unor evenimente nedorite care ne-au...

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (5): La eliberare avea 45 de kilograme, nu-l recunoşteau nici colegii de şcoală

Jurnalul unui supravieţuitor de la Auschwitz (5): La eliberare avea 45 de kilograme, nu-l recunoşteau nici colegii de şcoală
Galerie Foto Aliaţii au ajuns la porţile lagărelor părăsite de nemţi. Deţinuţii ce au supravieţuit printr-un miracol regimului de exterminare au fost eliberaţi şi au putut să se întoarcă acasă. Unii nu au mai avut la...

Secretele fraudării admiterii în magistratură. CSM ţine secretă lista celor excluşi din examen

Secretele fraudării admiterii în magistratură. CSM ţine secretă lista celor excluşi din examen
Examenele pentru admiterea în Institutul Naţional al  Magistraturii şi în magistratură nu a fost lipsit de incidente, inclusiv de tentative de fraudare a concursului. CSM ţine secretă lista celor excluşi din...

Veste, poveste (29). Vreau să fiu un grup de cetăţeni!

Veste, poveste (29). Vreau să fiu un grup de cetăţeni!
Îmi amintesc că acum mulţi ani, când Adrian Năstase privea ţara prin geamurile fără gratii de la Guvern, a ars un bloc din Drumul Taberei. Dar a ars, nu glumă, doar pereţii au rămas. Bieţii oameni din bloc...

Marius Tucă: Ultraviolete

Marius Tucă: Ultraviolete
 În această dimineaţă Eu ţi-am cules Un buchet de ultraviolete Şi soarele s-a bucurat Că prin mine, post-restant Poate să-ţi ofere ceva Din strălucirea lui, Cu rugămintea Să nu ţi-o iei în cap Şi să...

O tragedie românească: „Duelul mortal de la Copou“ (2)

O tragedie românească: „Duelul mortal de la Copou“ (2)
Galerie Foto Pe 14 ianuarie 1904, la 8 și ceva dimineața, Mihai Codreanu și Jaques Levin sosesc ultimii la Rond Point, în Copou ‒ pe unde ar fi astăzi Agronomia. Ceilalți sunt toți acolo. Au ajuns cu birjele, umblând pe...

O tragedie românească: "Duelul mortal de la Copou" (1)

O tragedie românească:  "Duelul mortal de la Copou" (1)
Galerie Foto Povestea acestui duel care a cutremurat România merită detaliată pentru că, dacă vorbim de poetul Mihai Codreanu, mai pune puţină culoare pe imaginea lui, cam ştearsă astăzi, şi aduce o lumină puternică,...