Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este născut la 28 decembrie 1915, în comuna Segarcea, judeţul Dolj, fiul lui Vintilă şi Elena, de naţionalitate română şi cetăţenie spaniolă, de profesie jurist şi literat, căsătorit cu Teohari Olga, are doi copii, domiciliază la Madrid, Breton de los Herreros nr. 57. În prezent este profesor de literatură universală la şcoala oficială de ziaristică şi director al revistei Viitorul prezent, organ al Societăţii de Futurologie şi Cibernetică din Spania.
În 1933 s-a înscris în organizaţia legionară, îndeplinind funcţia de redactor al publicaţiilor fasciste Porunca vremii şi Sfarmă Piatră. Cu sprijinul lui Nichifor Crainic (fost ministru al propagandei), Vintilă Horia a lucrat ca ataşat cultural la Roma (1940), Berlin (1941) şi Viena (1942).
În anul 1943, fiind acuzat că făcea legătura între legionarii din ţară şi cei din Germania, este retras de la post, însă refuză revenirea în ţară şi, un an mai târziu, se stabileşte în Italia, lucrând ca director al revistei Meşterul Manole, bibliotecar la Vatican şi lector de limba română la Universitatea din Roma. În 1946, Tribunalul Poporului din România l-a condamnat în contumacie la 25 ani muncă silnică, pentru crime de război.
În perioada 1944-1958, în Italia, Argentina şi Franţa, Vintilă Horia a desfăşurat o intensă activitate publicistică. Dintre lucrările sale literare, cităm: "Antologia poeziei româneşti" (1950, Buenos Aires), romanul "Acolo şi stelele ard" (tradus şi în germană), volumul de poezie "Jurnal de copilărie", "Călătorie în centrul pământului", "Spania şi celelalte lumi", "Meseria de romancier". În 1960, a publicat în Franţa romanul "Dumnezeu s-a născut în exil", distins cu premiul Goncourt.
La intervenţia autorităţilor române, care au făcut cunoscută activitatea legionară a lui Vintilă Horia, distincţia nu i-a mai fost acordată. Pentru atitudinea adoptată faţă de această măsură, Vintilă Horia a primit, însă, la Milano, premiul Conciliatori.
Începând cu 1960, a îndeplinit funcţia de secretar al secţiei de istorie literară, literatură şi artă a Societăţii Academice Romane din Roma, iar din 1973, când a participat la Congresul Internaţional pentru Apărarea Culturii de la Torino, face parte din comitetul de conducere al Asociaţiei Internaţionale pentru Cultura Occidentală, care are drept scop propagarea culturii extremiste de dreapta.
În diverse ocazii, Vintilă Horia şi-a manifestat dorinţa de a participa la manifestări internaţionale organizate în România, iar în 1977, când a fost vizitat de Ion Frunzetti, George Ivaşcu şi Petre Comarnescu, care i-au făcut o asemenea invitaţie, a declarat că ar dori să fie publicat în ţară, insistând asupra cărţii "Dumnezeu s-a născut în exil", care, în opinia autorului, ar constitui o contribuţie la apărarea drepturilor istorice ale poporului român.
Cartea Albă a Securităţii, Istorii literare şi artistice (1969-1989), Bucureşti, Serviciul Român de Informaţii, 1996, p. 446
