Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
O tempora! Greu au trecut vremurile de glorie ale Tribunalului Inchizitorial al Audiovizualului românesc pe când trimişii băsismului în instituţia statului, numită CNA, instituiseră Marea Cenzură. Nimic rău despre Băsescu, nimic rău despre Nutzy Udrea, nimic rău despre PDL – partidul bocilor crescuţi şi altoiţi la umbra Cotrocenilor. Acesta era programul de luptă al grupării conduse de Narcisa Iorga, politruca însămânţată în fanatism ideologic de Ana Pauker şi în faţa căreia nu mişcau în front alde Trandafir, Onisei şi celelalte mâini de vot care asigurau “curăţenia” în audiovizual. “Totul ca pe front, totul pentru naşu’” era deviza care îi mâna în lupta înverşunată cu vocile care îndrăzneau să critice regimul Băsescu. Scenariul pedepsirii era simplu: un grup de “oameni cinstiţi” sesizau CNA de “otrăvirea” spirituală pe care o practica alde Gâdea. Narcisa, fosta producătoare a lui Gâdea, după aceea numită ca funcţionar politruc la Videanu&Băsescu, se înfiora în şedinţă şi cerea anchetă în urma scrisorii. Dacă nu găseau “oamenii cinstiţi”, o sesiza Trandafir, Onisei nu, pentru că avea la ceas de seară capul căzut pe masă. Şi începea dansul: ia veniţi voi, mai “guralivilor”, cu explicaţii, apoi, cu avocaţii; apoi cu banii. Ţinta era mereu Antena 3; mai aveau “pierderi” colaterale, câte o “greşeală” pe la Realitatea, în zilele ei bune, şi, de la cap, Antenele. Când nu erau destule voturi, îl scoteau dintre clape şi pe Dan Grigore, şi se făcea de o amendă, de o sancţiune, ceva ca să-şi bage minţile în cap. Schimbările de nume, după trecerile de mandat sau de lehamite de mizeriile la care era obligat (pianistul Grigore), nu au fost deloc favorabile. Au intrat pe uşa generoasă a PDL nişte necunoscuţi, vărsaţi pe filiere oculte de frăţie şi boccie. După recentele nominalizări, băsiştii s-au trezit în minoritate şi, ce să vezi, se plâng de “dictatură”, de izolare şi alte cele învăţate din manualul de schelălăituri Monica Macovei. Schimbările normale de legislaţie, pentru a aduce instituţia audiovizuală în principii europene, nu pot fi înghiţite de haita celor cinci băsişti care se plâng la UE.
Când tăiau şi spânzurau, era bine! Când nu mai pot cenzura vocile autorizate şi convingătoare, nu mai e bine!
Asta este esenţa demersului “european” al celor care îl au pe naşu’ în suflet din CNA.
Cine sunt pârâcioşii
Nemulţumiţi de ordonanţa care modifică legea CNA, Narcisa Iorga, Gelu Trandafir, Mircea Valeriu Deacă şi Valentin Jucan au trimis vinerea trecută o scrisoare membrilor CE Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, şi Androulla Vassilliou, comisar european pentru educaţie, cultură, multilingvism, tineret şi sport, şi este semnat de Ioan Onisei (vicepreşedinte CNA) şi membrii Consiliului. “Practic, prin ordonanţa de urgenţă a fost redusă puterea CNA de a supraveghea la respectarea Legii Audiovizualului în relaţie cu radiodifuzorii. Este suspendată orice sancţiune aplicată de CNA unui radiodifuzor, dacă aceasta este atacată în instanţă, ea neputându-şi produce efectul până la pronunţarea irevocabilă a instanţei, amânare ce poate dura şi doi ani”, spun cei cinci membri ai CNA care semnează scrisoarea. “Vă solicităm atenţia şi eventualul sprijin în cazul unor derapaje de la normele europene privind autonomia de organizare şi funcţionare a Consiliului Naţional al Audiovizualului, astfel încât să ne putem exercita atribuţiile şi responsabilităţile fără presiuni şi ingerinţe politice”, se arată în finalul scrisorii. Preşedintele CNA, Răsvan Popescu, nu s-a raliat la demersul celor cinci şi susţine că instituţia pe care o conduce funcţionează normal şi independent şi după modificările legislative. Dar iată cine sunt cei care s-au plâns Comisiei Europene:
Ioan Onisei a absolvit Facultatea de Drept. A fost deputat PD de Neamţ, apropiat al lui Pinalti şi membru al Comisiei pentru Cultură. Din 22 ianuarie 2007 a fost numit de Parlament membru al CNA, la propunerea PDL, iar la sfârşitul anului va părăsi Consiliul. La 30 octombrie, parlamentarii au validat şase membri titulari pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului doi propuşi de PSD, unul de PNL, unul de UDMR, unul de Guvern şi unul de Preşedinţie. PDL îl propusese ca membru titular pe Ioan Onisei, iar UNPR pe Crăciun Avram. Cei doi nu au întrunit, însă, numărul de voturi necesare. După ce noii membri îşi vor prelua atribuţiile, CNA va fi dominat de persoane propuse de USL sau, în trecut, de partidele care formează acum USL.
Mircea Valeriu Deacă a fost numit în CNA, în martie anul acesta, la propunerea Guvernului PDL. A absolvit Facultatea de Filologie şi Institutul de cercetări în cinema şi audiovizual din Paris. Este doctor în Studii de film şi audiovizual şi profesor la Centrul de Excelenţă în Studiul Imaginii. Ziarist, critic literar şi de film, artist plastic, Mircea Deacă a fost şi profesor de limba şi literatura franceză şi corector la ziarul Comerţul socialist.
Narcisa Iorga este licenţiată în jurnalism. A fost redactor, şef departament politică internă, redactor-şef adjunct şi publicist-comentator, producător de emisiuni şi corespondent de război pentru Jurnalul Naţional, Evenimentul Zilei şi Antena 1. Din 2005 a fost director de comunicare al PD-L. În 2008 a ajuns membru CNA, la propunerea preşedintelui Băsescu. Este căsătorită, iar soţul lucrează în MAI.
Valentin Jucan este absolvent al Facultăţii de Drept Univesitatea “Babeş-Bolyai”, dar şi al Academiei de muzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, specializarea violoncel. De asemenea, este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare, promoţia 2007-2008. El a fost propus de PDL ca reprezentat al Senatului în CNA în martie anul acesta. Înainte de a ajunge în CNA, Jucan a fost redactor al departamentului cultural – CD Radio Napoca Cluj-Napoca, consilier la prefectura judeţului Cluj, şi pe rând, colaborator şi consultant parlamentar la Senat şi consilierul Elenei Udrea.
Gelu Trandafir este licenţiat în geodezie. A studiat jurnalismul în Franţa şi Marea Britanie. A lucrat ca producător pentru Pro TV, editor şi realizator de reportaje pentru BBC World Service şi editorialist la România liberă, Evenimentul Zilei şi Cotidianul. În perioada 1990-1995 a fost membru PNŢCD. Este membru în Consiliul Naţional al Audiovizualului din 22 decembrie 2006, la propunerea preşedintelui României pentru un mandat de şase ani. A reclamat Jurnalul Naţional lui Mihai Pacepa, solicitându-i să nu mai colaboreze cu publicaţia noastră.
Înainte de a trimite scrisoarea, patru din cei cinci semnatari au făcut zid în jurul lui Robert Turcescu, cel căruia preşedintele Traian Băsescu i-a acordat primul interviu după revenirea sa la Cotroceni. Astfel, miercurea trecută, Cristina Trepcea, membru al CNA, a cerut monitorizarea interviului de la B1 TV cu Traian Băsescu. Trepcea consideră că moderatorul Robert Turcescu nu şi-a îndeplinit rolul, iar interviul a fost unul electoral. Narcisa Iorga a sărit în apărarea preşedintelui şi a reuşit să evite votul în cazul lui Turcescu. Alături de Narcisa Iorga s-au opus monitorizării Ioan Onisei, Gelu Trandafir şi Mircea Deacă. Ulterior discuţia a degenerat în acuzaţii de partizanat politic, iar propunerea Cristinei Trepcea nu a mai fost supusă la vot, potrivit Mediafax. “Nu am văzut de foarte multă vreme o asemenea dovadă de anti-jurnalism, cred că nici la bolşevici”, a spus Cristina Trepcea, referindu-se la interviul lui Robert Turcescu cu Traian Băsescu, difuzat marţi seară la B1 TV. “Înseamnă că nu te-ai uitat la interviul domnului Gâdea cu domnul Victor Ponta”, i-a răspuns Narcisa Iorga. “Eu m-am uitat la ce spun că m-am uitat. Şi dacă există propuneri să monitorizăm şi interviul domnul Gâdea cu domnul Ponta sunt absolut de acord. Dar eu acum vorbesc despre interviul de aseară al unui jurnalist cu o persoană care nu e în campanie electorală, care este un factor de echilibru pe scena politică sau cel puţin aşa scrie în descrierea slujbei domniei sale. Aşa că eu vă rog să luăm o atitudine, să discutăm acest subiect. După părerea mea, ar trebui să-l discutăm de urgenţă. Dacă suntem la rapoarte electorale, eu cred că această emisiune trebuie discutată în şedinţa următoare”, a spus Cristina Trepcea. Iorga i-a răspuns că instituţia nu poate analiza un singur interviu. “Dacă se ia decizia prin vot, atunci voi propune ca toate interviurile 1 la 1 să fie analizate, inclusiv de la Realitatea TV, inclusiv de la Antena 3, inclusiv de la România TV. Deci toate”, a spus Iorga. “Dar nu e vorba de invitaţi, e vorba de preşedintele României aici, care s-a implicat în campanie”, a spus la rândul său Christian Mititelu. În schimb, Ioan Onisei a spus: “Noi să facem o analiză a felului în care s-a comportat moderatorul în ce sens? Eu nu ţin minte ca CNA să fi sancţionat jurnalişti că sunt mai mult sau mai puţin jurnalişti”.
Antena 1 şi Antena 3, printre cele mai amendate televiziuni
În primele şase luni de zile ale acestui an (1 ianuarie – 30 iunie), CNA a dat cele mai mari sancţiuni posturilor de televiziune OTV (6 amenzi în cuantum de 530.000 de lei şi 3 somatii), Antena 1 (4 amenzi în cuantum de 350.000 de lei şi o somaţie) şi Antena 3 (5 amenzi în cuantum de 243.500 de lei, o somaţie şi o decizie privind obligaţia radiodifuzorului de a acorda drept la replică). Clasamentul continuă cu TVR (a primit 8 amenzi în cuantum de 175.000 de lei) şi 5 somaţii; Kanal D – două amenzi în cuantum de 145.000 de lei şi doua somaţii; Pro TV – o amendă în cuantum de 100.000 de lei şi două somaţii; România TV – 5 amenzi în cuantum de 90.000 de lei şi 3 somaţii; Realitatea TV – 4 amenzi în cuantum de 67.000 de lei şi 4 somaţii; Prima TV – două amenzi în cuantum de 60.000 de lei; B1 TV – două amenzi în cuantum de 25.000 de lei şi două somaţii; Digi Film – o amendă de 10.000 de lei; The Money Channel – o amendă de 5.000 de lei şi o somaţie.
