Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bătălia pe noul Cod Silvic a fost încheiată de preşedintele României, Klaus Iohannis, care a decis ca această lege să fie reexaminată, pe motiv că: “intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi, sunt de natură să limiteze activitatea economică a operatorilor economici sau a grupului de operatori economici, având impact asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei şi să creeze premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator”. Imediat au apărut şi reacţiile. Fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultura, Doina Pana, a lansat o serie de acuzaţii la adresa presedintelui Klaus Iohannis, susţinând că ar fi fost supus unor influenţe din străinătate şi ar fi fost dezinformat pentru a nu promulga Codul.
Deşi, în Codul Silvic era prevăzut în art. I alin 72 din legea transmisă spre promulgare, respectiv completarea art. 60 cu noi reglementări privind valorificarea masei lemnoase din fondul forestier al statului. “Apreciem că dispoziţiile art. 60 alin. (5) lit. f) şi g) – prin care se introduc: pragul maxim de 30% la achiziţia sau procesarea de masă lemnoasă din fondul forestier naţional şi dreptul de preempţiune pentru producătorii din industria mobilei la cumpărarea de masă lemnoasă – sunt de natură să aducă atingere principiilor libertăţii economice şi contractuale, ca fundamente esenţiale ale economiei de piaţă”. Cele mai mari companii din industrie sunt din Austria.
Potrivit site-ului stiripeseurse.ro, ambasadorul Republicii Austria în România şi Republica Moldova, Gerhard Reiweger, înainte de a-şi lua postul în primire îi atrăgea atenţia ministrului Mediului, Atilla Korodi, în legătură cu codul silvic. “(...) vă atrag atenţia asupra unor serioase obiecţii referitoare la modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 – Codul Silvic, adoptată în data de 17 septembrie a.c. de către Senatul României şi transmisă mai departe Camerei Deputaţilor în calitate de cameră decizională. (...) Detaliile acestei probleme şi poziţia societăţii S.C. Holzindustrie Schweighofer SRL sunt prezentate într-o scrisoare, anexată în copie, adresată de către societatea mai sus menţionată E.S. domnului Prim-ministru Victor Ponta. V-aş fi recunoscător, dacă aţi de acord să aveţi o întrevedere cu reprezentanţii firmei mai sus menţionate, însoţit de însărcinatul cu Afaceri şi de Consilierul Comercial ai Ambasadei.”
Apocalipsa după Schweighofer
Pădurile româneşti sunt devorate continuu de “termitele” austriece, în timp ce majoritatea ţărilor din Uniunea Europeană au luat măsuri pentru protejarea fondului forestier propriu, cum ar fi reducerea cantităţii de lemn destinată exploatării. La fel a procedat Rusia şi China. Dar, în România grupul de firme austriac din cadrul Holzindustrie Schweighofer interpretează legislaţia româneasca în funcţie de interesul lor. De-a lungul timpului, la nivel naţional compania Schweighofer a făcut mai multe afaceri la limita legii sau chiar a încălcat-o. O anchetă demarată de Direcţia Naţională Anticorupţie în sânul justiţiei din Suceava a scos la iveală iţele controversate ale poveştii prin care firma austriacă Holzindustrie Schweighofer SRL a obţinut terenul agricol pe care şi-a construit fabrica din localitatea Rădăuţi, din judeţul Suceava. Pentru a pune mâna pe terenul dorit, austriecii au luat legătura cu afaceristul Gavril Constantin Babiuc care trebuia să cumpere aproximativ 130 de hectare de teren arabil de la proprietarii din zonă, pe care trebuia să-l revândă ulterior austriecilor. Ameninţat de austrieci cu pierderea contractului, Babiuc a apelat la judecătorul Costică Bogdan Bărbuţă, de la Judecătoria Rădăuţi, care a emis 69 de hotărâri judecătoreşti ilegale pentru ca acesta să intre în posesia pământului. Ulterior întreaga suprafaţă a ajuns la firma Holzindustrie Schweighofer.
Legea vânătorii, respinsă
Preşedintele Klaus Iohannis a respins Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic. Acesta a precizat că intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul respectivei legi “sunt de natură să aducă atingere unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţie, cum este dreptul de proprietate, să afecteze protejarea unor specii cinegetice şi, în consecinţă, să antreneze declanşarea unei noi proceduri de infringement împotriva României”.
