Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Deşi legea interzice accesul auto până la Babele, 80 de jeepuri particulare efectuau zilnic curse cu turişti până la Babele pentru suma de 100 de lei de persoană
Doar intervenţia jandarmilor postului "Platoul Bucegi" a putut opri accesul necontrolat al turiştilor şi al jeepurilor care făceau safari ilegal prin rezervaţia Parcul Natural Bucegi. Jurnalul Naţional a realizat o amplă campanie de presă despre ilegalităţile comise pentru asfaltarea Drumului Judeţean 713 care străbate Parcul Natural Bucegi, sit Natura 2000 protejat de Uniunea Europeană. Proiectul Consiliilor Judeţene Dâmboviţa şi Prahova, susţinut financiar de Elena Udrea, în timpul mandatului de ministru al Turismului, a fost realizat în timp-record.
Asfaltul proaspăt turnat pe Drumul Babelor, care face legătura între Cabana Cuibul Dorului (deţinută de familia lui Sebastian Ghiţă, un apropiat al PDL) – Şaua Dichiului (unde CJ Dâmboviţa a construit un hotel) şi Piatra Arsă, în apropiere de monumentele naturale Sfinxul şi Babele, atrage maşinile ca un magnet. Ceea ce era previzibil s-a întâmplat: administratorii Parcului Natural Bucegi nu au nici un control asupra traficului auto şi de persoane prin rezervaţie. Amatorii de grătare au împânzit platoul, iar cei care nu dispun de o maşină de teren pot plăti "întreprinzătorii locali" pentru safari până la Babele sau Sfinxul. Singurul semn că eşti într-o rezervaţie protejată este un panou care marchează finalul drumului asfaltat. Nici urmă de vreun angajat al Parcului sau de vreo barieră.
Cu jandarmii la Babele
Pentru ca maşinile care ajung la Piatra Arsă să nu mai urce la Babele, a fost nevoie de intervenţia Jandarmeriei, care a dat curs sesizărilor făcute de custodele montan Adrian Ciorbă. Astfel, la sfârşitul săptămânii trecute, mai mulţi salariaţi ai Jandarmeriei au oprit circulaţia jeepurilor care urcau de la Piatra Arsă până la Babele. "În urma mai multor sesizări făcute la Jandarmerie au decis până la urmă să vină pe teren şi să închidă drumul care merge de la Piatra Arsă la Babele. Pe acest drum, zilnic, sunt 80 de jeepuri care fac transport de persoane până sus la monumentele naturale de la Babele. Vor veni la fiecare sfârşit de săptămână şi vor sta acolo, ca să nu mai urce nimeni cu maşina", ne-a declarat Adrian Ciorbă, ghid montan.
Acesta susţine că nici o autoritate de stat care ar fi trebuit să se sesizeze în acest caz nu a făcut-o, deoarece nimănui nu-i pasă de natură, de protecţia mediului înconjurător. "Este interzis prin lege să mergi cu maşina acolo sus. Administraţia Parcului Natural Bucegi închide ochii la aşa ceva, deoarece administratorilor nu le pasă ce se întâmplă sus pe munte. Potrivit şefului jandarmeriei din Buşteni sunt 80 de jeepuri care fac transport de persoane până la Babele. Aceştia nu plătesc nici un ban la stat, nici un impozit, nimic. Sunt persoane fizice, localnici, care nu au ce lucra, dar care au jeepuri, în care intră câte şase persoane. Câteva dintre maşini aparţin Grupului "Buşteni 4x4 No Limits", condus de salvamontiştii Sergiu Nagy şi Stefan Petruţ, spune Ciorbă.
Turiştii sunt racolaţi, de regulă, din faţa telecabinei din Buşteni, ademenindu-i prin preţuri mai mici decât cele practicate de transportatorii care îşi oferă serviciile legal şi într-un mod prietenos mediului înconjurător", ne-a spus Adrian Ciorbă.
Câştiguri sigure: 1.200 de lei/zi/jeep
Într-o zi normală de transport, şoferul unui singur jeep care face curse ilegale printre jepi câştigă 1.200 de lei. Multiplicat cu 80 de maşini care fac asta zilnic se ajunge la încasări zilnice de 20.000 de euro! Preţul unei călătorii variază între 60 şi 100 de lei de persoană, în funcţie de durata plimbării şi de obiectivele vizitate. "Sunt maşini mari, încăpătoare, în care au loc lejer şase persoane. Eu cred că aceşti localnici fac treaba asta cu acordul unor oameni aflaţi la vârful administrării Parcului Natural Bucegi", spune Ciorbă.
Horia Juncu, directorul Parcului Natural Bucegi, a fost principalul susţinător al asfaltării vechiului drum forestier care avea să deschidă accesul necontrolat al oamenilor prin aria naturală protejată. Deşi Parcul Bucegi este Sit Natura 2000, protejat de legislaţia europeană, Consiliul Ştiinţific, format din somităţi ale lumii academice, şi-a dat şi el acordul de principiu pentru lucrări. Nu în ultimul rând, Autoritatea pentru Protecţia Mediului Piteşti a aprobat avizul de mediu pentru demararea lucrărilor pe baza unui studiu de impact prost realizat, plin de contradicţii şi care, în unele locuri, avertizează despre efectele nocive pe care acest drum le va avea asupra mediului.
Parcul este protejat de legislaţia europeană
Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 de hectare, se întinde pe teritoriul a patru judeţe şi este declarat Sit Natura 2000. Aria cuprinde Sfinxul şi Babele, forme de relief declarate monumente ale naturii, precum şi o floră bogată, diversă, care include şi specii periclitate sau endemice, precum şi o faună foarte valoroasă, cu specii de animale ocrotite prin lege. În parc sunt peste 3.500 de specii de plante, iar printre speciile protejate se regăsesc floarea-de-colţ, iedera albă, tisa, salcia de turbă, sângele-voinicului, angelica, smirdarul, ghintura galbenă, bulbucii de munte etc. Fauna din Masivul Bucegi este foarte diversificată şi importantă din punct de vedere ştiinţific. Aici se regăsesc specii de insecte, amfibieni, peşti, reptile, păsări şi mamifere. Cele mai importante monumente faunistice sunt reprezentate de capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure. Parcul Natural Bucegi adăposteşte o diversitate de habitate cu valoare conservativă recunoscută (Directiva Habitate), peste 25% dintre plantele vasculare ale României, o biofloră bogată, precum şi numeroase specii de ciuperci şi de licheni.
Asfalt în Parcul Natural Bucegi
Pentru reabilitarea celor 16 kilometri de drum judeţean se vor folosi 97.300 de metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatră spartă, 14.940 de metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armături metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum şi 105.000 de litri de motorină. Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti regiunea 3- Sud-Muntenia. Consorţiul care a realizat lucrările de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Construzioni şi Socomizo Construct.
Citește pe Antena3.ro
