Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Stalin nu s-ar fi amuzat deloc daca ar fi aflat ca un stranepot de-al sau pe nume Vladimir mai are putin si obtine cetatenia romana, pasaportul romanesc si implicit dreptul de a munci in Uniunea Europeana. Bunicii lui Vladimir au fost cetateni ai Romaniei, fiind nascuti la inceputul secolului XX, cu mult inainte ca tara sa intre in Uniunea Europeana. Si-au pierdut cetatenia la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, atunci cand Romania a cedat rusilor Basarabia. Astazi, Vladimir are tot dreptul sa primeasca cetatenia romana care le-a fost luata bunicilor. Pe bunica lui o cheama Svetlana Aliluieva si are acelasi nume si data de nastere ca a fiicei fostului dictator sovietic.
● English version: How to buy an EU Citizenship
Vladimir se numara printre miile de basarabeni cu origini romanesti care privesc granita dintre Romania si Moldova ca pe o simpla inventie birocratica. Dar Vladimir are un secret fata de oficialii care sunt cat pe ce sa-l lase sa intre in Uniunea Europeana, pentru ca si bunicii lui, la fel ca granita, sunt tot o inventie.
Conform actelor (facsimil) pe care le-am obtinut de la arhivele de stat din Republica Moldova, ilustra bunica a lui Vladimir s-a casatorit cu Ostap Bender, un sarlatan notoriu, personaj de fictiune din romanele lui Ilf si Petrov: "12 scaune" si "Vitelul de Aur". Actele pe care ni le-a inmanat oficialul de la arhiva din Chisinau sunt pline de coincidente istorice, tocmai pentru ca asa le-am solicitat.
Ostap Bender s-a nascut pe 28 iunie 1914, exact in ziua in care arhiducele Franz Ferdinand era asasinat la Sarajevo, fapt ce a dus la declansarea primului razboi mondial. Ostap si Svetlana s-au casatorit, conform acelorasi acte, pe 2 septembrie 1945, chiar in ziua in care Japonia se preda neconditionat americanilor. Este putin probabil ca o femeie care are numele fiicei lui Stalin sa se fi casatorit cu un escroc notoriu din romane chiar la finalul razboiului.
Pasaport pentru Europa
Astazi, totusi, este foarte posibil ca o persoana care pretinde ca are asemenea bunici sa-si cumpere dreptul de a munci in Uniunea Europeana. Rabdare, bani si relatii printre intermediarii de cetatenie si oficiali corupti de la Bucuresti si Chisinau este tot ce are nevoie pentru a ajunge in Europa. Moldova a fost parte a Romaniei intre 1918-1940 si 1941-1944, cand a fost anexata Uniunii Sovietice, devenind republica independenta in 1991. In acelasi an, Bucurestiul a adoptat o lege prin care cetatenilor romani si descendentilor lor care si-au pierdut cetatenia din motive neimputabile lor li se dadea dreptul sa-si redobandeasca, in urma unei cereri, cetatenia romana. De atunci, oficialii romani au procesat aproape 225.000 de cereri de cetatenie venite din partea basarabenilor, asa cum arata un raport din aprilie 2012 al Fundatiei Soros. Acest raport contine date trimise fundatiei de autoritatile romane, dar unele cifre inca sunt subiect de disputa. In lipsa unor date exacte, raportul Soros arata ca cifra de 225.000 este cea mai aproape de realitate referitoare la numarul celor care au redobandit cetatenia romana in ultimii 20 de ani. Numarul cererilor pentru redobandirea cetateniei de catre basarabeni creste continuu, aceasta crestere fiind strans legata de modificarile survenite in legislatia romaneasca, dar mai ales de aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Moldova este cea mai saraca tara de la granita Uniunii Europene, multi dintre cetatenii ei muncind peste granite pentru un trai mai bun. In acelasi raport se mai mentioneaza ca cererile de redobandire a cetateniei romane sunt procesate mai rapid incepand cu 2007, din totalul de cereri mai mult de jumatate, aproximativ 116.000, fiind rezolvate in ultimii patru ani. Multi basarabeni privesc pasaportul romanesc ca pe un speraclu pentru a intra in Uniunea Europeana. Acest fapt este mentionat si de procurorii romani care au investigat si au trimis in judecata o retea de aproape 40 de intermediari si angajati ai statului care se ocupa cu vanzarea de cetatenie. "Dobandirea cetateniei romane are o importanta deosebita pentru cetatenii moldoveni, intrucat, in baza acesteia, pot obtine pasaportul romanesc cu care se pot deplasa, fara a mai solicita viza, in tarile Uniunii Europene, pentru a presta diverse activitati lucrative", se arata in documentele Parchetului General.
Cetatenie pe usa din dos
Basarabenii cer in mare parte cetatenia romana si implicit pasaportul romanesc pentru a munci in Uniunea Europeana, arata procurorii. Acest fapt a fost confirmat, dar nu public, si de un oficial al Autoritatii Nationale pentru Cetatenie de la Bucuresti, oficial care a precizat ca basarabenii nu au aratat deloc un interes vadit pentru cetatenia romana pana in 2007, data integrarii Romaniei in Uniunea Europeana. Cetatenii Republicii Moldova au cateva motive sa caute sa obtina cetatenia romana, mai ales cei care sunt indreptatiti sa o redobandeasca. Presedintele Traian Basescu spunea in 2009 ca aproape 800.000 de basarabeni, adica aproape un sfert din populatia Republicii Moldova, asteapta cetatenia romana si a promis in mod repetat ca procesul birocratic va fi redus. Totusi, acest articol va arata ca cetatenii moldoveni prefera sa-si faca rost de cetatenie romana pe canale neoficiale. Ei platesc in mod frecvent sute de euro unor intermediari in speranta ca cererile le vor fi rezolvate mai repede.
Basarabenii care nu au experienta in ceea ce priveste procesul de redobandire a cetateniei romane risca sa fie trasi pe sfoara atunci cand folosesc intermediari. Dar caile neoficiale de a dobandi cetatenia s-au dovedit a fi foarte eficiente si aduc in prim plan, asa cum vom arata in acest material, dovezi ale existentei unor bunici romani, care de fapt nu au existat. Uniunea Europeana nu intervine in procesul de acordare a cetateniei in statele membre, aceasta decizie apartinand fiecareia dintre tarile Uniunii. Totusi, politica Romaniei de a acorda cetatenie celor de dincolo de Prut a fost criticata ca reprezentand un acces pe "usa din dos" a UE cetatenilor moldoveni. In 2010, Pierre Lellouche, secretarul de stat francez pentru afaceri europene, justifica amanarea intrarii Romaniei in Schengen referindu-se la situatia frontierei cu Republica Moldova, care "ramane prost controlata din cauza distribuirii dincolo de frontiera a mii se pasapoarte romanesti". Aceeasi idee a urmat-o si succesorul lui Lellouche, Laurent Wauquiez. Aceste reactii par sa fi venit in urma declaratiilor presedintelui Romaniei, Traian Basescu, care in aprilie 2010 declara ca obiectivul Romaniei este sa satisfaca lunar 10.000 de cereri de redobandire a cetateniei si ca statul roman are resursele necesare pentru a face acest lucru. Doi ani mai tarziu, in aprilie 2012, Fundatia Soros a publicat un raport care arata ca aceste temeri nu sunt justificate si ca nu exista dovezi care sa duca la concluzia ca cetatenii moldoveni dau busna in Europa. In acelasi studiu se critica si declaratia presedintelui Basescu conform careia aproape 800.000 de moldoveni doresc cetatenia romana.
"Documente reale"
Investigatia noastra dovedeste existenta unei piete negre pentru obtinerea cetateniei romane, dar nu am putut ajunge la concluzia ca Romania contribuie la migratia in cadrul UE, folosind "usa din dos', asa cum multi oficiali europeni se tem. Intr-adevar, multi cetateni moldoveni folosesc intermediari, dar doar pentru simplul fapt ca nu au rabdare cu birocratia romaneasca. Conform procurorilor care au dezmembrat reteua de care care vorbeam mai sus, aceasta piata este atractiva chiar si pentru cei indreptatiti sa ceara cetatenia romana pentru ca intermediarii sunt mai eficienti decat canalele oficiale, pentru ca in mod normal cetatenia romana se acorda intr-un interval de pana la sase ani. Unii dintre basarabeni folosesc intermediarii pentru ca ei deja muncesc ilegal in unele state ale UE si nu-si pot parasi locul de munca pentru a depune cererea pentru cetatenie pentru ca li s-ar interzice accesul din nou in acele state. Cu ajutorul personajului nostru Vladimir, doritor de cetatenie romana, am aratat ca este greu de facut distinctia intre cei care sunt indreptatiti sa primeasca cetatenia romana si cei care folosesc documente de felul pe care noi le-am folosit. Dupa ce am facut rost de certificatele de nastere si de casatorie ale Svetlanei Aliluieva si Ostap Bender, am folosit acelasi intermediar pentru a primi si cazierul judiciar moldovenesc si cel romanesc care arata ca Vladimit nu a avut probleme cu legea. Dupa cateva zile le-am primit, cel romanesc fiind semnat de subcomisarul de politie George Liviu Stan de la Politia Capitalei. Am mers cu aceste documente la sediul Autoritatii Nationale pentru Cetatenie unde un inspector de specialitate a precizat ca actele par reale si ca mai trebuie indeplinite cateva formalitati. Actele pe care le-am prezentat au stampile si semnaturi ale institutiilor moldovenesti.
Preturi de Chisinau
Pentru a-l face pe Vladimir cetatean al Uniunii Europene am inceput documentarea in Chisinau, chiar la Consulatul Romaniei. Aici, intermediarii sunt usor de depistat. Roiesc in jurul institutiei si pe langa benzinaria din apropiere. Blocheaza intrarea in Consulat, au borsete si gentute, stau in grupuri si beau cafea la dozator. Ei sunt de fapt oamenii de fatada care dau in stanga si-n dreapta carti de vizita si sfaturi. Unul dintre ei, Vadim, s-a laudat cu contactele pe care in randul oficialilor romani din Bucuresti, dar si din Iasi si Vaslui. Ne-a indrumat spre doamna Maria care ne-a asigurat ca vom primi actele in sase luni, asa ca am renuntat. Emil, un alt intermediar, ne-a asigurat ca el nu face nimic ilegal, doar isi foloseste influenta. "Am un avocat la Bucuresti care grabeste procesul", ne-a dezvaluit si ne-a dat o carte de vizita care facea reclama unui site ce promite cetatenia romana oricui, oriunde.
Preturile care apar pe site-ul la care facea Emil reclama depind in functie de cat de repede se desfasoara procesul de dobandire a cetateniei. Pentru 700 de euro, documentele necesare pot fi obtinute in 15 luni, 1.000 de euro in 10 luni, dar pentru cea mai rapida metoda care dureaza cinci luni, cel care doreste cetatenia romana trebuie sa scoata din buzunar 1.500 de euro. Odata cetatenia dobandita, se mai achita 95 de euro pentru pasaportul romanesc, care se poate obtine in zece zile, si 140 de euro pentru buletinul de identitate romanesc.
Un alt intermediar pe care l-am intalnit chiar in fata Serviciului Stare Civila din Chisinau a fost Sergiu. Afacerea a fost discutata in romana si rusa, Sergiu promitandu-ne ca ne poate aduce toate documentele daca ii dam 300 de euro. O tanara care trecea pe langa noi a intrat in discutie si ne-a promis si ea ca ne ajuta, dar se grabea pentru ca avea de terminat un reportaj. Era studenta la jurnalistica. Tot aici am intalnit-o si pe Arghira, o doamna de vreo 50 de ani care avea o vanataie la ochiul stang. Arghira si-a luat cetatenia romana in 2010 si ne-a propus ca pentru 300 de euro sa incheiem afacerea, apoi dupa cateva negocieri a scazut suma la 250 de euro. Arghira ne-a dus la un notar public in prezenta caruia Vladimir a semnat un act prin care o imputernicea pe Arghira sa-i reprezinte interesele in fata autoritatilor romana si moldovenesti. Cu toate ca se laudase cu relatiile pe care le are, Arghira s-a dovedit o persoana de neincredere dupa ce a inceput sa ceara mai multi bani. Pana la urma am dat de Ion care a promis ca pentru fiecare document necesar obtinerii cetateniei trebuie sa platim 70 de euro. Ne-a adus in cateva zile certificatele de nastere ale Svetlanei si Ostap, precum si certificatul lor de casatorie. Documentele fusesera recent emise de Serviciul Stare Civila din Chisinau. Dupa ce ar fi obtinut cetatenia romana cu aceste acte, urmatorul pas pentru Vladimir ar fi fost obtinerea buletinului de identitate romanesc. Pentru a obtine acest document, persoana care il solicita trebuie sa dovedeasca ca este rezident pe teritoriul Romaniei. Si aici intervine o alta retea de traficanti care sunt gata sa ajute contra cost in gasirea unei resedinte. Pe site-ul lui Emil aparea si un buletin romanesc care avea unele date de identificare sterse. Acelasi buletin l-am gasit si intr-un anunt online al unui ziar din Iasi, anunt in care celor care doreau sa primeasca cetateni moldoveni in locuinta lor li se promitea 40 de euro/persoana, dar li se si cerea sa aiba "relatii' la politie. In anunt se mai preciza ca se pot aduce si cate 20 de basarabeni o data, persoane care virtual sau nu ar fi locuit la acea adresa.
Am identificat toate datele sterse din acest buletin. Nu mare surprinderea a fost sa aflam ca adresa corespundea unui camin de nefamilisti de la marginea Bucurestiului. La apartamentul cu pricina am gasit ca erau inregistrate mai multe persoane din Moldova si Romania, dar si firme, unele detinute de chinezi. Autoritatile romane au incercat sa puna capat acestei practici legata de resedinta acordata mai ales cetatenilor moldoveni, dar fara prea mare succes, chiar daca legislatia a fost modificata si in 2011. Victor Gindac, director in cadrul Oficiului Roman pentru Imigrari – ORI a declarat ca institutia face cu greu fata acestei situatii, mai ales ca se confrunta si cu lipsa de personal. " Din 2009 am sesizat faptul ca exista o problema. Foarte multi dintre cetatenii moldoveni au fost pacaliti de intermediari si avocati. Acestia identificasera mai multi gazduitori care acceptau sa le faca cetatenie romana si resedinta la o singura adresa. Am identificat 4 - 5 avocati din Bucuresti care se ocupau cu aceasta activitate. Este de mentionat ca au existat presiuni asupra lucratorilor ORI, dar si amenintari', a adaugat Gindac. Faptul ca unii avocati intrasera in acest business a fost observat si de functionarii de la Autoritatea Nationala pentru Cetatenie - ANC care ii avertizau pe cei care veneau cu acte pentru cetatenie sa nu ceara ajutorul intermediarilor, inclusiv a avocatilor. Aceasta atentionare a institutiei a fost retrasa de pe site-ul ANC dupa ce unii avocati au facut reclamatii peste reclamatii.
Coruptie, sex si servicii secrete
La inceputul lui martie 2012 la Bucuresti a izbucnit un scandal de amploare. Sex, coruptie, decese, ofiteri sub acoperire, martori protejati, distrugeri de probe, US Secret Service, sunt doar cateva dintre ingredientele scandalului. Angajati ai Serviciului Public Comunitar Evidenta Persoanelor Bucuresti, functionari ai Starii Civile Sector 1 Bucuresti, functionari ai ANC luare de mita. Au fost arestate noua persoane dintr-un numar de 35 implicate, a caror activitate era monitorizata de cel putin trei ani . Printre ele, mai multi intermediari cu dubla cetatenie care aveau si firme de consultanta in Bucuresti. La perchezitii s-au gasit formulare tipizate, agende cu nume de persoane care urmau a obtine in mod fraudulos cetatenia romana, zeci de mii de euro. Un functionar ANC pretindea, pe langa suma de 50 – 100 euro pentru fiecare dosar introdus fraudulos si favoruri sexuale de la una dintre intermediare, iar altii au incercat sa scape de probele incrimatorii. In urma perchezitiilor si arestarilor facute, seful Serviciului de Stare Civila Sector 1 a facut infarct si a murit, dupa ce a aflat ca urma sa fie audiat in legatura cu activitatea ilegala a subordonatilor sai. Si in Republica Moldova au fost anchetate 80 de persoane care aveau legatura cu acest caz. Dupa declansarea scandalului, unor intermediari le-a fost frica sa mai opereze la vedere. In fata Directiei Pasapoarte din Bucuresti l-am intalnit pe Andrei, un cetatean moldovean care-si astepta "agenta', Oxana. Aceasta ii promisese ca ii rezolva mai rapid obtinerea pasaportului, dar era speriata de urmarile scandalului. "Stia pe cineva cu functie mare aici, dar acum vrea sa nu fie asa la vedere', ne-a spus Andrei care ne-a marturisit ca platise 1.500 de euro pentru a-si obtine cetatenia romana.
Asa au facut si alti moldoveni cu care am stat de vorba la Chisinau. Liuba Carpineanu a redobandit cetatenia romana in 2007 si dupa concediul de maternitate nu a mai reusit sa-si gaseasca un loc de munca. A plecat in Spania si apoi in Italia. "Daca as reveni in Moldova, cred ca as muri de foame. Bine ca a aparut "portita' aceasta cu pasaportul romanesc, ca prima data am plecat ilegal si a trebuit sa platim cate 4000 de euro celor care ne-au dus'. Alexandru Covas lucreaza si el in Italia la un service auto: "E foarte comod asa, cu pasaport romanesc. Ma rugam numai sa nu ne verifice carabinerii. Pasaportul romanesc este o salvare, dar nu suport romanii. Sunt egoisti si te vand de trei ori numai ca sa scape ei curati'. Veaceslav Mandis venise in concediu in Moldova sa-si vada mama. Si el tot in Italia locuieste si munceste. "Eu sunt sofer, iar sotia frizer. Pasaportul romanesc a fost o salvare pentru noi. Asa putem munci legal si trimitem si mamei in Moldova bani. Eu sunt profesor de istorie, dar nu am de ales. Eu personal nu ma simt profitor ca ma bucur de facilitatile oferite de pasaportul romanesc fiind, de fapt, moldovean. Pe bunelul meu nu l-a intrebat nimeni cand l-au lipsit de cetatenia romana prin ‘45, asa ca eu doar mi-am restabilit drepturile', a spus Veaceslav.
Cifre disputate
In timp ce avantajele dobandirii cetateniei romane sunt evidente, o problema o reprezinta numarul celor care au primit-o. Exista diferente mari intre datele la care am avut acces. ANC spune ca au fost 15.000 de cereri intre 2007 si 2011, din care au fost respinse apoape 1.000. datele oferite de ANC vin in contradictie cu cele din raportul Fundatiei Soros care, citand ANC, Ministerul Afacerilor Externe si alte institutii, arata ca in aceeasi perioada au fost procesate 116.000 de cereri. ANC nu a comentat aceasta diferenta, precizand ca datele reale sunt cele pe care ni le-au trimis in urma cererii pe care am inaintat-o. Reprezentantii Fundatiei Soros isi mentin punctul de vedere, sustinand ca atunci cand documentul a fost publicat, oficialii ANC nu au avut nici o obiectie. Pe de alta parte, Gabriela Neagu, purtator de cuvant ANC, a declarat ca institutia nu a fost de acord cu cifrele prezentate in raport si ca documentele pe care o persoana care doreste cetatenia romana le prezinta inspectorilor institutiei sunt foarte atent verificate, chiar si cu aparatura speciala de scanat. Parca pentru a o contrazice, un traficant de cetatenie cu care am stat de vorba la Chisinau ne-a garantat obtinerea oricand a cetateniei romane: "Da-mi un rus din fundul Siberiei si ti-l fac cetatean roman'.
La acest articol au contribuit Vitalie Selaru si Lina Vdovii
Articol publicat cu sprijinul European Fund for Investigative Journalism www.journalismfund.eu. Editat de Balkan Investigative Reporting Network.
