x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Arenele BNR, demolate de imobiliar

Arenele BNR, demolate de imobiliar

de Ovidiu Ciutescu    |    07 Feb 2008   •   00:00
Arenele BNR, demolate de imobiliar

TEMPLUL TENISULUI ROMÅNESC, ÎNGROPAT FÅRÅ MILÅ
Templul tenisului românesc – Arenele BNR din Parcul Progresul – va cădea pe altarul afacerilor imobiliare. Încă un loc istoric va deveni amintire. Aici, echipa de Cupa Davis a României s-a luptat pentru Salatiera de argint cu echipa Statelor Unite în 1972. Un loc de referinţă pentru sportul românesc şi tenisul european va dispărea, el având ghinionul să fie plasat într-o zonă în care metrul pătrat de teren este mai scump decât onoarea, gloria sportivă şi respectul faţă de performanţele românilor.


Salatieră de argint cu circuit închis

Ilie Năstase şi Stan Smith umpleau de glorie, în urmă cu trei decenii, arena din Parcul cu Platani. Se juca finala Cupei Davis. Peste ani, Banca Naţională a României ia decizia de a alunga sportul din acest loc. "Acolo m-am născut, pe arenele BNR. Este o crimă", spune marele campion Ilie Năstase.


La data de 4 aprilie 1944 aviaţia americană bombardează Bucureştiul. Din clipele de groază de atunci avea să se nască o mare legendă a sportului de masă românesc: Asociaţia Sportivă BNR. Speriaţi de evenimentele din acele vremuri, şefii Băncii Naţionale a României au luat decizia de a muta Secţia de Fabricaţie a Biletelor Bancare în oraşele Răşinari şi Băile Govora. "De plictiseală, dar şi din dorinţa de a practica sportul, câţiva oameni inimoşi înfiinţează la 10 iunie 1944, la Răşinari, AS BNR, societate care în timp se va numi Progresul Bucureşti. Cei doi oameni care au stat în spatele acestei iniţiative au fost Nicolae Pop şi Traian Pătraşcu. Fără să vrea, ei au intrat în paginile de glorie ale sportului românesc, clubul Progresul fiind în cei 64 de ani de existenţă unul dintre furnizorii de mari talente şi performanţe ale sportului de pe aceste meleaguri", spune scriitorul Valentin Căltuţ, autorul unei monografii a Clubului. Mai importante decât toate medaliile, poate, în Parcul cu Platani au fost Arenele BNR. Loc în care tenismani ca Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Andrei Pavel şi alţii au adus glorie tenisului de câmp românesc. La 17 ianuarie 2008, în urma unei şedinţe a Consiliului de Administraţie a Clubului Progresul, se ia decizia desfiinţării acestei asociaţii. "Nu au mai fost bani. Banca Naţională ne-a tot finanţat până acum. Din păcate, nu s-a mai putut continua această finanţare, iar soluţia a fost desfiinţarea", susţine Dan Liviu Popescu, preşedintele CS Progresul Bucureşti.


CHINURILE FACERII. La 4 iulie 1991, între Ministerul Tineretului şi Sportului şi BNR s-a semnat un protocol prin care s-a realizat trecerea CS Progresul Bucureşti în subordinea BNR, care este proprietara terenului. Prin documentul semnat la acea vreme, BNR s-a obligat să achite către MTS suma de 51 milioane de lei, "să finanţeze toate lucrările de investiţii începute din anul 1990" şi, foarte important, "să menţină cu prioritate destinaţia spaţiilor preluate – terenuri şi săli – pentru activitatea sportivă de performanţă a secţiilor nominalizate de MTS". Cornel Dinu, secretar de stat la MTS la vremea semnării protocolului, comentează decizia de desfiinţare a Clubului Sportiv ca fiind o crimă: "Eu ştiu că protocolul semnat reprezenta o obligaţie asumată, de a nu se schimba destinaţia iniţială. Ştiu că în februarie 1995, în statulul BNR, a fost trecută la una din clauze posibilitatea ca BNR să poată finanţa activităţile sportive. În fapt, s-a copiat modelul Deutsche Bundesbank, care spune aşa: Pentru activităţi sportive, Banca răspunde doar în faţa poporului şi a lui Dumnezeu! Deci, cineva şi-a pierdut onoarea pentru că nu a respectat obligaţiile asumate. Cineva însemnând BNR sau Consiliul de Administraţie".


AFACERE CU CIRCUIT ÎNCHIS. Patrimoniul CS Progresul Bucureşti cuprinde, exceptând clubul de fotbal, circa nouă hectare de teren, 12 terenuri de tenis – inclusiv Arena Centrală BNR – Sala de jocuri sportive construită pentru Universiada din 1980, săli de gimnastică, de judo şi lupte, precum şi spaţiile anexe pentru birouri. Din toate acestea, importanţa vitală pentru sportul românesc o reprezentau Complexul Sportiv construit în 1980 şi Arena Centrală BNR. Ultima este cea mai mare construcţie destinată tenisului de câmp din România, arenă pe care naţionalele de masculin şi feminin disputau meciurile din FED CUP şi DAVIS CUP. Tot aici se desfăşura Romanian Open Tenis – cea mai mare competiţie de tenis de câmp din Europa de Est din cadrul ATP. Cu câţiva ani în urmă, mai precis în 2001, BNR a sistat susţinerea financiară către clubul sportiv. Motivul, unul hilar. "Acest club nu a avut niciodată un statut juridic clar. Adică nu a fost înfiinţat prin hotărâre judecătorească, nu a aparţinut de BNR niciodată juridic etc. Din 2001 noi nu am mai avut voie să finanţăm sportul, chiar dacă avem această posibilitate trecută în statut! Practic, noi nu schimbăm nimic acolo. Clubul era chiriaş, noi eram proprietari pe terenuri", susţine Adrian Vasilescu – consilierul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Fals, am spune noi, atâta timp cât documentul semnat în 1991 arată clar ce obligaţii are Banca. Conform domnului Vasilescu, BNR nu a avut niciodată intenţia de a scoate sportul din acest loc: "Pentru că noi vom pune mereu contra cost la dispoziţie spaţiile destinate sportului". În opinia BNR, a face sport de mare performanţă înseamnă doar bani plătiţi pentru competiţii, evident care să umple buzunarul Băncii.


CRIMÅ. Terenul din Parcul cu Platani este unul foarte bine cotat pe piaţa imobiliară din Bucureşti. Un metru pătrat de teren valorează minimum 6.000 de euro. Şi nu sunt decât nouă hectare de teren... Sportul de performanţă va lăsa locul unei afaceri de agrement, cu circuit închis. Asta o confirmă chiar preşedintele CS Progresul, Dan Liviu Popescu, care spune că "aici am înţeles că va avea acces doar personalul BNR". Mai bine zis, vorbind pe limba tuturor, locul sportului de masă şi de performanţă va fi luat de un sanatoriu de recuperare şi întreţinere a subalternilor domnului Mugur Isărescu. Primii paşi au şi fost făcuţi. Asta o confirmă chiar Dan Liviu Popescu: "Cei de la BNR au şi adus nişte aparatură medicală aici". Gura târgului vorbeşte şi despre construcţia, în cadrul acestui parc, a unui sediu de rezervă al BNR, care "în prezent este doar o bârfă", după cum spune domnul Vasilescu. Concluzia a ceea ce s-a decis în şedinţa din 17 ianuarie o dă Ilie Năstase: "Este o crimă. Pentru mine, Arenele Progresul sunt locul unde m-am născut şi am crescut. Şi nu numai pentru mine. Este ceva inuman. Acolo, când se tăia un copac sau un mărăcine, parcă taiau ceva din mine. Acum sunt şocat. Eu am crezut şi l-am ştiut pe domnul Isărescu un mare admirator al sportului. Nu-mi vine să cred că au desfiinţat Progresul".




Obligaţiile BNR – conform Protocolului

  • 1. Să achite suma de 51.435,3 mii lei în contul MTS, sumă pe care MTS o va întrebuinţa pentru terminarea unor lucrări de investiţii destinate activităţii sportive.
  • 2. Să preia întregul personal al CS Progresul existent la data semnării protocolului.
  • 3. Să finanţeze lucrările de investiţii începute din anul 1990 conform documentaţiei existente.
  • 4. Să menţină cu prioritate destinaţia spaţiilor preluate – terenuri şi săli – pentru activitatea sportivă de performanţă a secţiilor nominalizate de MTS.
  • 5. Să colaboreze cu MTS în vederea asigurării destinaţiilor noilor investiţii şi pentru dezvoltarea sportului de performanţă.
 
 
 

×
Subiecte în articol: special sportului progresul