Campanie - "Sirena Dunarii" - vin nascut din mucegai

Doua case de vinuri din Germania si Italia au cumparat sute de hectare de vie nobila in judetul Mehedinti. Micii proprietari incearca in zadar sa-si vanda strugurii hibrizi la cramele strainilor si injura soiurile nobile, tratate cu balega de Franta. Culesul strugurilor in viile ingrijite de Vinarte dureaza pana la inceputul lui noiembrie. Atunci se culeg struguri stafiditi, cu mucegai nobil, care vor fermenta fara presare. "Sirena Dunarii", vinul licoros din boabe innobilate, ramane trei ani inchis in butoaie de stejar. Un pahar de "Sirena Dunarii" costa cat cinci kilograme de carne.

Fabio Albisetti are o crama in Toscana, construita pe stanci, intre ziduri de beton umplute cu pamant. In ’98, italianul a vizitat Romania si a hotarat impreuna cu alti amici sa cumpere 200 ha de vita-de-vie din podgoria Vanju Mare, aproape de Turnu Severin - in "patria vinurilor rosii", cum ii place lui Fiorenzo sa spuna. Fiorenzo Rista, director tehnic la Vinarte, este supraveghetor in Romania al afacerii celor trei amici. Mic de statura si chel, Fiorenzo spune: "Din Romania n-o sa mai plec niciodata". Italianul a invatat la Mizil limba romana, cat a stat in gazda cautand podgorii de vanzare pentru investitorii din Toscana.

STRUGURI EXOTICI, DIN ROMANIA. Pe malul Dunarii, in judetul Mehedinti, italienii de la Vinarte ingrijesc soiurile nobile de import: Sauvignon, Riesling, Merlot, Pinot Noir, Cabernet. Testeaza noile soiuri autohtone Novac, Negru de Dragasani. Si tin la loc de cinste, pe 4,5 ha, soiul romanesc de Feteasca Neagra. "Piata occidentala e saturata de vinuri traditionale de calitate. Toata lumea produce Cabernet. Ca sa nu ne plafonam, am diversificat productia. Daca vrem ca marii exportatori sa recunoasca Romania in elita tarilor producatoare de vin, trebuie sa aducem pe masa nemtilor sau a englezilor soiuri romanesti, exotice pentru occidentali. Mizam pe curiozitatea consumatorilor din strainatate", sustine Fiorenzo.

IERI, PUSCARIASI, AZI, TARANI. Compania Vinarte se straduieste sa scape de handicapul culturilor cu vie matura, in varsta de 15-20 ani. Proprietarii au insistat ca intreaga cantitate de struguri vinificata in crame sa fie produsa sub controlul lor. Intineresc prin replantare vita-de-vie, folosesc tratamente cu produse de contact, stalpi de sustinere neaparat din lemn, "pentru ca dau un aspect rustic viei, iar sarmele pot fi miscate mai usor dupa cum cresc corzile", sustine directorul Tantaru. Pe vremea comunistilor, podgoria de la Turnu-Severin era ferma Partidului si doar puscariasii lucrau in vie. Omul de rand nu avea acces la muncile viticole, de pe urma carora fruntasii comunisti isi umpleau burtile cu vin. Astazi, italienii aduc la cules si la legat zileri din satele vecine. Ii invata sa taie cu foarfecele codita strugurelui, sa aleaga ciorchinii pocniti de cei intregi, sa separe boabele mucegate de cele cu putregai innobilat.

LICOAREA DIN MUCEGAI. "Sirena Dunarii" este varful de lance al cramelor Vinarte. Vinificatorii au obtinut vinul "Sirenei" din boabe mucegaite, generoase la gust. "Il pastram trei ani in cele 250 de butoaie de stejar, baricuri, si il vindem la sticlute de 350 ml cu 10 euro", se lauda Fiorenzo Rista. "Sirena Dunarii" iese din ciorchini supramaturati, care in timpul fermentarii produc 500 g zahar la litru, fata de media de 210 g. Soiurile de Riesling si Sauvignon Blanc alese pentru vinul licoros de la Vinarte au fost plantate pe doua parcele nisipoase care n-au nici o expunere nordica. "Dimineata o acopera ceata, la amiaza o incalzeste soarele. O culegem tarziu, in noiembrie, riscam astfel sa pierdem toata recolta de boabe innobilate. In final, ramanem doar cu 10 t in loc de 80 t, dintre care alegem numai ciorchinii atacati de mucegaiul nobil", explica Fiorenzo, strivind pe unghii bobite stafidite.

POLITIA VITEI-DE-VIE. In vie, rromi si romani culeg cot la cot struguri in ladite visinii, pe care le pun in tractorase. "N-avem voie sa aruncam strugurii in remorca, sa nu-i strivim. Ca si patronii-s oameni de cuvant, si la legat, si la cules ne platesc dupa cat ne-am inteles", zice Florin, ziler cu vechime de trei ani la Vinarte. Cele doua sute de culegatori forfotesc la boabele de struguri si, cand vine timpul amiezii, se aduna ciorchine langa tractoras, pentru ca merg la cantina sa manance. Se intorc la ora doua pe plantatie. Zece paznici ii supravegheaza mai ales la sfarsitul zilei de munca, sa nu fure din productie. Cocotat in foisor, deasupra dealurilor cu vie, Ion Timofte, ca un uliu, urmareste miscarea culegatorilor. Timofte primeste 250.000 lei pentru capul fiecarui hot prins in vie. "Cand pui parul pe ei se milogesc. Saptamana trecuta am prins unul care mi-a zis ca fura ca sa-i faca pomenire lui taica-su. Apai, cum sa te duci la Dumnezeu cu struguri furati? Si l-am dat pe mana politiei", marturiseste Timofte.

DOCTORI DE VIN. Tiganii care culeg struguri la Vinarte semneaza contracte de munca temporare, insa nu le inregistreaza. "Daca ma vad astia ca am muncit doua luni, nu-mi mai dau ajutor social pe tot anul", recunoaste Madalin inainte sa urce in remorca sa mearga la masa. Pe timpul iernii, la taiatul viei sunt preferati barbatii, caci ei pot munci in zapada pana la genunchi. Toamna, seful de ferma prefera sa angajeze femei, pentru ca sunt mai rabdatoare si mai atente cu boabele de struguri. Doua dintre ele stau de dimineata pana seara in laborator si analizeaza mostre din vinurile pastrate la butoi sau in rezervoarele cu temperatura controlata. "Trebuie sa depistam daca vinul se imbolnaveste. Cand analizele arata vreo boala, noi intervenim cu tratamentul adecvat", spune Suzanna, studenta la viticultura la o universitate din Milano. Suzanna a venit in practica la Vinarte si, impreuna cu Veronica, sefa de laborator, intervine ca o asistenta medicala cand vinul din butoaiele de stejar nu mai respira sau mustul din cisterne da semne de raceala.

PAMANTURI IROSITE. Fiorenzo Rista deplange starea jalnica in care zac dealurile din preajma cramelor Vinarte. "In vara, dealurile din jurul podgoriei noastre au luat foc. Sute de hectare de vie s-au transformat in scrum pentru ca nu stiu cine a dat foc la miriste. Focul a venit peste patru dealuri si a trebuit sa adunam 150 de oameni sa sape santuri in jurul viei", isi aminteste italianul. Daca cei 150 de muncitori n-ar fi fost de gasit, dealurile cu vie de la Vinarte ar fi devenit scrum. Micii proprietari din jur au privit neputinciosi cum dispar in foc butucii. Gheorghiu Nicolae, sef de ferma, spune ca toate dealurile innegrite de funingine sunt "o zona asa de buna pentru soiurile nobile. Soarele bate de dimineata pana seara".

Vinarte exporta anual 40% din cei un milion de litri de vin, 100.000 de fiole in Japonia, trimite mii de sticle catre pietele din Germania, Anglia, Statele Unite, iar in sticlele frumos impachetate nici nu se vede ca vara aceasta podgoriile de la Turnu-Severin aproape ca au luat foc. Italienii, francezii cultiva vita-de-vie si pe stanci, ridica ziduri de beton in care pun pamant pentru culturi viticole. Noi ne batem joc de miile de hectare de dealuri insorite, perfecte pentru vita-de-vie nobila.

TRADITIE

"Producatorii din Romania abia acum testeaza invechirea vinului in baricuri, butoaiele de stejar afumat. In Occident, aceste experiente s-au facut acum mai bine de un secol" - Adi Marius Tantaru, directorul cramei

3000 DE HECTARE AU DISPARUT

Pe la 1850, domnitorul Tarii Romanesti, Barbu Stirbei, a plantat vii nobile pe dealurile de langa Turnu-Severin, oras in care a fost infiintata prima scoala de altoit vita-de-vie din Romania. In 1908, cand a cazut filoxera, podgoriile mehedintene au fost nimicite. Autoritatile de atunci au replantat soiuri hibride, mai rezistente. In anii ’70, comunistii au nationalizat pamanturile taranilor de langa Turnu-Severin si au pus bazele primei ferme integrate din Romania, au plantat multe soiuri albe, desi zona e potrivita pentru struguri rosii. Dupa Revolutie, in Mehedinti, 3.000 hectare de vie s-au uscat din neglijenta noilor proprietari. In 1998, fostul IAS a fost privatizat, iar investitorii italieni au inceput sa planteze soiuri rosi in locul celor albe si imbatranite.