Cum se scurg banii din energie

Se ia un credit, de regulă cu finanţare internaţională. Se face un proiect, se alege un executant. Din aproape în aproape lucrările sunt contractate către diverse firmuliţe, care acum nu mai există. Între timp, însăşi compania energetică suferă câteva transformări până ajunge în pragul colapsului. La final rămâne o lucrare executată prost, unde statul nu mai are pe cine să tragă la răspundere. Şi rămâne şi dator.

Această “reţetă” a fost dezvăluită într-o înregistrare chiar de directorul general adjunct al Electrocentralelor Deva, Cristian Vladu. “Am intrat de 11 luni în sistemul acesta. În sistemul energetic se învârt cei mai mulţi bani din ţara asta românească. Nici nu vă imaginaţi ce se întâmplă. (…). Ştiţi cât au băgat în el? 87 de milioane de euro. Atât a fost retehnologizarea Grupului numărul 3 la mine (la Termocentrala Mintia – n.r.). Am păţit de m-a luat mama dracului şi, în loc de randament de 38,8% din proiect, am unul de 35%-36%. Şi nu a recepţionat nimeni şi te apuci de recepţie anul acesta. Care proiectant? E vorba despre FORTUM. Un finlandez, socoteli. Investiţia e făcută de CONEL, CONEL-ul nu mai e, a luat-o Termoelectrica şi uite aşa am 70 de persoane juridice, nu mai răspunde nimeni de 87 de milioane de euro. Tu auzi ce-i acolo, s-au dus dracului de la o persoană juridică la alta, nu mai sunt entităţile alea, au dispărut”, le explica Vladu colegilor săi de partid.

La începutul anilor 2000, Banca Mondială a acordat un credit de 66 de milioane de euro pentru modernizarea Grupului nr. 3, de 210 MW, de la Electrocentrale Deva. Lucrările au fost executate de un consorţiu finlandezo-germano-japonez, format din FORTUM, ALSTROM şi ITOCHU, iar investiţia a fost demarată de CONEL, Termoelectrica şi Electrocentrale Deva.

Povestea este condimentată tipic românesc, grupul în cauză având peste 20.000 de ore de funcţionare, dar neavând o recepţie făcută până în acest an. “Lucrarea s-a început în 1999, dar o perioadă s-a suspendat din 2003, când a rămas fără finanţare. Consorţiul s-a apucat de lucrări, dar nu le-a făcut bine”, a explicat Cristian Vladu pentru Jurnalul Naţional. “Dar românii n-au avut criterii şi expertiză pentru a le cere penalizări. După care am pierdut procesul cu finlandezii la Curtea de Arbitraj de la Zürich şi, ca atare, trebuie să le dăm 13 milioane de euro”, continuă Vladu. Ulterior, s-a realizat o comisie pentru a negocia cu Fortum, astfel încât aceasta să-şi reducă pretenţiile. “Cu astfel de procese cu oameni hârşiţi prin capitalism n-avem nici o şansă. Dar am redus prin negociere pierderea de la 13 la 8,7 milioane de euro. Din care noi ne-am îndreptat cu 5,6 milioane de euro către Termoelectrica, deoarece pierderea trebuie să se împartă.”

Acum, termocentrala are un singur grup retehnologizat din şase, respectiv Grupul nr. 3 , care este cel buclucaş. Iar sabia lui Damocles stă deasupra capului, termocentrala fiind în pericol de a fi închisă din cauza neconformării la cerinţele de mediu ale UE. Primul termen care trebuie îndeplinit vine chiar acum, la 31 decembrie, pentru o tehnologie de evacuare a zgurii şi cenuşii. Pentru lucrarea de 25 de milioane de euro s-a făcut licitaţie, numai că apoi a fost contestată şi nici până acum nu există un contract semnat. Dar Vladu spune că a obţinut prelungirea folosirii tehnologiei actuale încă doi ani.

Urmează desulfurarea pentru grupurile 3 şi 4, care trebuie făcută până la 31 decembrie 2011. Pe grupul retehnologizat cu banii Băncii Mondiale, Vladu doreşte să acceseze fonduri europene. Dar acum vine şi partea de cascadorii râsului: cum desulfurarea sigur nu o să fie gata până atunci, cel mai modern grup de la Deva va trebui închis. “Se va reporni când se face desulfurarea, care de regulă durează între 18 şi 24 de luni. Mai avem ore de funcţionare pe alte grupuri pentru 2011 şi 2012 pentru a ne asigura contractele, aşa că sperăm că va fi pornit din nou din 2013”, precizează Vladu.

Fost director al Electrocentrale Deva, Victor Vaida spune că, din punctul său de vedere, lucrarea este reuşită: “Deşi au existat dificultăţi tehnice, după părerea mea, lucrarea a fost una reuşită. Mai mult, totul s-a făcut sub verificarea unui consultant străin, germano-american, exact cum prevăd toate proiectele Băncii Mondiale, iar contractorul general a fost ales printr-o licitaţie internaţională. A fost o lucrare foarte mare. A fost schimbată turbina, cu toate instalaţiile sale auxiliare, toate morile de cărbune, s-au modernizat electrofiltrele, s-a schimbat complet instalaţia de automatizare, existând o cameră de comandă complet nouă, instalaţiile de automatizare, cele de protecţie ale generatorului etc. În timpul punerii în funcţiune au fost unele dificultăţi privind reglajele proceselor tehnologice, lucru care se poate întâmpla la centralele pe cărbune, având în vedere că acest grup energetic este unul complex, cu două cazane pentru o turbină, dar ele au fost rezolvate”.

Pe de altă parte, Vaida declară că nu doreşte să discute în contradictoriu cu actualul director, dar spune că absolut toate lucrările s-au executat sub supravegherea Băncii Mondiale. În ceea ce priveşte randamentul de 35%-36% al instalaţiilor, Vaida afirmă că Grupul numărul 3 este la dispoziţia dispecerului energetic naţional, care poate să-l încarce sau descarce: “Tot timpul se fac reglaje de putere în consumul de energie şi de frecvenţa din sistem. Mai mult, dacă se exploatează în condiţii optime, randamentul e şi mai mare”. În schimb, Vladu spune că “nu e responsabil şi nu-şi asumă nimic din ce s-a făcut sau nu s-a făcut înainte”.

Corpul de Control al Ministerului Economiei verifică în aceste zile situaţia economico-financiară a SC Electrocentrale Deva SA. Acţiunea survine după ce o televiziune locală a prezentat o înregistrare în care directorul companiei, Cristian Vladu, declara că este “sponsorul numărul 1” al PDL şi că a dat în campania electorală un miliard şi jumătate de lei vechi. “Eu cred că sunt sponsorul numărul unu. Când spun sponsorul numărul unu, spun că am dat un miliard jumătate în campania asta… Ai auzit bine? Pe româneşte. Nu dau de la mama. Îmi creez nişte obligaţii. Cred că toată lumea înţelege, da? (...) Din salariul meu eu nu pot. E imposibil. Dar au venit firme şi au donat”, spune în înregistrare Cristian Marius Vladu.

În schimb, PDL Hunedoara spune că la campania electorală recent încheiată Vladu nu a efectuat donaţii sau sponsorizări nici în calitate de persoană juridică, nici în calitate de persoană fizică. Potrivit sursei citate, conform raportului financiar transmis deja Autorităţii Electorale Permanente, totalul veniturilor alocate campaniei electorale PDL este de 93.700 de lei, din care 30.000 de lei transfer de la partid din cotizaţiile membrilor şi 63.700 de lei donaţii din partea persoanelor fizice şi juridice private. Cele 1,5 miliarde de lei vechi înseamnă 150.000 de lei noi, mai mult chiar decât a raportat partidul.

Înregistrările au fost făcute în contextul alegerilor din data de 5 decembrie 2010 în Colegiul nr. 3 din judeţul Hunedoara pentru desemnarea unui nou deputat. Candidatul PDL Daniel Răducanu s-a clasat pe locul al doilea, mandatul fiind obţinut de Mariana Câmpeanu, fost ministru al Muncii, de la PNL.