Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Rămăşite ale privatizării prin cuponiadă, Societăţile de Investiţii Financiare (SIF) se dovedesc, în ciuda crizei, o mină de aur care atrage tot mai mulţi căutători. SIF-urile deţin acţiuni la unele dintre cele mai importante bănci şi companii din economia românească: BCR, BRD, Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, Aerostar Bacău, Antibiotice Iaşi, Biofarm, Mechel Târgovişte, Armax Gaz sau Unirea Shopping Center. În plus, au depozite bancare consistente.
Interesele financiare au roit în jurul acestor societăţi mult mai pregnant în ultimii cinci ani, când preţul unei acţiuni a crescut spectaculos pe burse, pentru ca apoi să se prăbuşească la fel de spectaculos o dată cu venirea crizei.
Însă legiuitorul a prevăzut ca un investitor, fie persoană fizică, fie juridică, să nu poată avea mai mult de 1% din acţiunile fiecăruia din cele cinci SIF-uri pentru ca drepturile cuponarilor să nu fie prejudiciate. Acţionarii au avut nenumărate conflicte cu administratorii acestora, punctate cu acuzaţii de fraudă şi corupţie şi asezonate cu procese în instanţe. Mirosul banilor care se fac uşor a atras investitorii precum sângele atrage în natură prădătorii.
RĂZBOIUL BANILOR
Proiectul legislativ de ridicare a pragului de deţinere la SIF-uri de la 1% la 5% a accentuat şi mai mult războiul. Pe de o parte, acţionarii acuză administratorii că le sunt blocate drepturi constituţionale precum cel la proprietate, în vreme ce exercitarea altor drepturi este îngreunată. În partea cealaltă, administratorii SIF-urilor acuză că astfel s-ar putea prelua ostil cele cinci companii sau că acestea ar putea ajunge să fie delistate de pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
În cazul creşterii pragului, mai puţine persoane sau firme ar ajunge să deţină mai mult din SIF-uri, ceea ce ar face mult mai uşoară schimbarea administratorilor faţă de actualul moment. Ca atare, investitorii acuză administratorii că ţin de scaun. Conducătorii celor cinci instituţii arată cu degetul spre tabăra cealaltă şi acuză că s-ar dori vânzarea portofoliilor.
"Noi suntem societăţi care am avut profit de 100 de milioane de lei noi. Dacă schimbăm legea, ştim că în România se poate întâmpla orice şi în loc să distribuim dividendele cetăţenilor cine ştie unde poate ajunge, să vină speculatorii şi să scoată banii din ţară", a declarat Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat în faţa Comisiei Economice a Camerei Deputaţilor. Pesedistul Mihai Tudose, preşedintele comisiei, a replicat că şefii SIF-urilor nu pot interzice Parlamentului să facă legi care să reglementeze funcţionarea lor. "Cât despre faptul că ar putea pleca capitalul din ţară, să ştiţi că aşa e în capitalism, mai faci şi bani, mai şi pierzi. SIF-urile nu sunt nici Crucea Roşie, nici UNESCO, nici ONG-ul care salvează balena, SIF-urile fac profit", a declarat Tudose. De altfel, părerile în privinţa legii sunt împărţite şi între comisiile Parlamentului.
Anul trecut, Guvernul a respins eliminarea pragului la SIF-uri, motivând că interesele micilor acţionari rezultaţi din cuponiadă ar putea fi prejudiciate de către acţionarii mai mari.
Însă până la primirea documentului scris, Comisia juridică a Senatului modificase proiectul, astfel încât noua formă a acestuia se referea la extinderea plafonului la 5%, nu la eliminarea lui.
Ulterior, plenul Senatului a avizat majorarea pragului, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.
Deputaţii din Comisia juridică au avizat iniţiativa legislativă, nu şi cei din Comisia pentru politică economică, care a ţinut cont de punctul de vedere al Guvernului.
În schimb, senatorul PD-L Ovidiu Marian, iniţiatorul proiectului legislativ, a anunţat că va cere un nou punct de vedere de la Guvern, deoarece proiectul s-a modificat. Potrivit senatorului, între timp Executivul şi-a schimbat optica, fiind pentru majorarea pragului.
CINE VIZEAZĂ SIF-URILE
În cazul în care pragul ar creşte de la 1% la 5%, marii investitori internaţionali ar putea prelua pachete substanţiale din titlurile SIF-urilor, ceea ce ar mări cotaţia la bursă. O serie de mari jucători români la Bursă, precum Cătălin Chelu, exact asta aşteaptă, deoarece îşi pot mări averea o dată cu creşterea preţurilor.
Acţionariatul SIF-urilor are deja în componenţă investitori din străinătate.
În luna noiembrie a anului trecut, banca austriacă Raiffeisen Zentralbank anunţa că depăşise pragul maxim de deţinere de 1% la fiecare dintre cele cinci SIF-uri, având participaţii de circa 1,2%.
Astfel, banca austriacă avea o participaţie de 1,257% la SIF Muntenia (SIF4), de 1,25% la SIF Moldova (SIF2), 1,22% la SIF Oltenia (SIF5), deţinând totodată participaţii de 1,18% şi, respectiv, 1,16% din capitalurile SIF Transilvania (SIF3) şi SIF Banat-Crişana (SIF1).
Tot anul trecut, dar în aprilie, Banca Transilvania deţinea 7,51% din capitalul social al SIF Banat. În acelaşi timp, instituţia are acţiuni la Banca Transilvania.
Conform unui raport din noiembrie 2008 al Consiliului de Administraţie (CA) al SIF Moldova, omul de afaceri Cătălin Chelu acţiona concertat împreună cu 30 de firme şi trei persoane fizice la societate, controlând 8,54% din acţiuni. Un alt raport din aceeaşi lună, dar realizat de SIF Oltenia, arăta că Chelu deţinea în mod concertat cu 25 de firme şi încă patru persoane fizice 9,89% din titlurile societăţii de investiţii financiare. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) l-a amendat pe Chelu şi a cerut ca omul de afaceri să-şi reducă participaţiile la SIF Molodva şi SIF Oltenia la 1%, limita maximă admisă de reglementările pieţei de capital.
Miza - controlul a 7,5 miliarde de lei
Activele totale deţinute de cele cinci SIF-uri erau la finele lui 2009 în total de 7,47 miliarde de lei (1,76 miliarde de euro), în creştere cu 28% faţă de 2008. SIF Oltenia a înregistrat cel mai mare profit preliminat din cele cinci societăţi, respectiv de 187,41 milioane de lei, de două ori mai mare decât cele 87,64 milioane de lei din 2008. Rezultatul a fost susţinut de vânzarea pachetelor de acţiuni la Automobile Craiova, pentru 75 milioane lei, şi Bancpost, de unde a obţinut 12,75 milioane euro. Cu excepţia SIF Muntenia, toate SIF-urile au încasat în jur de 12,7 milioane euro pentru participaţiile deţinute la Bancpost. Dintre companiile la care aceste societăţi de investiţii au acţiuni, cele mai valoroase pachete sunt de 30% din acţiunile BCR, câte 6% pentru fiecare SIF. Alte pachete importante sunt 10% din Antibiotice Iaşi, deţinute de SIF Oltenia, 8,9% din combinatul Mechel Târgovişte deţinute de aceeaşi firma. 5% din Armax Gaz aparţin SIF Transilvania. SIF Moldova are 11,3% din Aerostar Bacău, 21,2% din World Machinery Works Bacău şi 14% din ArcelorMittal Tubular Products din Roman, dar are şi 400.000 de acţiuni la Fondul Proprietatea. SIF Muntenia controlează 10% din Unirea Shopping Center, 18,9% din complexul comercial Cocor Bucureşti şi 11,86% din titlurile Prospecţiuni SA. Cele cinci societăţi de investiţii financiare au deţineri şi la producătorul de medicamente Biofarm: SIF Oltenia - 16,42%, SIF Banat Crişana - 12,53%, SIF Moldova - 11,46%.
"Noi suntem societăţi care am avut profit de 100 de milioane de lei noi. Dacă schimbăm legea, ştim că în România se poate întâmpla orice şi în loc să distribuim dividendele cetăţenilor cine ştie unde poate ajunge, să vină speculatorii şi să scoată banii din ţară"
Ioan Cuzman, preşedintele SIF Banat
