x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României

de Ion Alexandru    |    16 Oct 2019   •   10:27
Înalta Curte întreabă, încă o dată, CJUE dacă poate să nu respecte Constituția României
Sursa foto: Victor Stroe

Completul Penal de 5 Judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție care, în primăvară, a transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene un set de întrebări dacă se pot încălca deciziile Curții Constituționale, a mai făcut, ieri, încă o dată, acest demers. Dacă, inițial, era vorba despre intenția de a nu aplica Decizia CCR care a stabilit ilegalitatea Completurilor de 5, acum magistrații pun în discuție ultima decizie a CCR, referitoare la neconstituționalitatea Completurilor de 3, care n-au fost constituite cu respectarea Legii nr. 78/2000. Demersul a fost făcut chiar ieri, când, în mod normal, judecătorii ar fi trebuit să trimită, spre rejudecare, la fond dosarul în care este judecat fostul consilier guvernamental Darius Vâlcov.



Este vorba despre Completul 3 de 5 judecători în materie penală, care, ieri, a judecat un termen în apelul formulat în dosarul în care fostul primar al municipiului Slatina, Darius Vâlcov, este judecat pentru fapte de corupție. Asta, după ce, în primă instanță, acesta a fost condamnat la opt ani e închisoare, dar de către un complet de 3 judecători constituit, conform Deciziei CCR, cu încălcarea prevederilor legale și constituționale. Ei bine, cu majoritate de voturi, membrii completului au decis să ignore decizia imperativă a CCR și au transmis Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) un set de patru întrebări. Prima se referă la faptul dacă decizia CCR încalcă sau nu o directivă europeană privind combaterea spălării banilor, a doua dacă nu cumva deciziile CCR sunt acte care sunt emise din afara puterii judecătorești, a treia dacă nu trebuie interpretat că o instanță națională, în speță ÎCCJ, poate înlătura o decizie a Curții Constituționale care este secundară dreptului Uniunii Europene, în timp ce cea de-a patra întrebare insinuează că prevederile Cartei drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene nu invocă, în ceea ce privește principiul liberului acces la justiție și specializarea judecătorilor sau înființarea unor completuri specializate la o instanță supremă.
Același complet, același dispreț pentru deciziile CCR În traducere liberă, judecătorii acestui complet de la ÎCCJ nu vor să pună în aplicare Deciziile CCR care demonstrează că, în fapt, atât completurile de 3, cât și cele de 5 au fost constituite cu încălcarea legii. Iar calea de urmat, conform legistației în vigoare, este anularea sentințelor și rejudecarea dosarelor de către completuri constituite legal. 

Pe 3 iulie 2019, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament și ÎCCJ și a anunțat că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.


Iar Completul Penal 3 de la ÎCCJ, care a formulat aceste întrebări către CJUE, a mai procedat așa, în cursul lunii aprilie, în dosarul în care Elena Udrea a formulat contestația în anulare împotriva sentinței de condamnare din Dosarul „Gala Bute”. Și atunci, aceiași judecători au înaintat CJUE un set de întrebări similare. La care, până în prezent, Curtea nu a emis niciun răspuns. Interesant este că, la același complet, Elena Udrea are înregistrată și cererea de recurs în casație. Iar completul cu pricina trebuie să dea soluții în alte spețe, cum ar fi recursul în procesul fostului primar al Municipiului Bacău, Romeo Stavarache, sau contestația depusă de fostul primar al Constanței Radu Mazăre.

×