x close

Geo Costiniu: "Ce mai vreau de la viaţă? Încă un şpriţ!"

0
Autor: Vlad Teodorescu 07 Apr 2011 - 16:47
Geo Costiniu: "Ce mai vreau de la viaţă? Încă un şpriţ!" Vlad Teodorescu/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


A fost comparat mereu cu Alain Delon. Dacă viaţa nu i-ar fi întors spatele, poate că acum, biografia actorului din Clanul Sicilienilor ar fi început aşa: "Alain Delon, acest Geo Costiniu al francezilor..."

"Ai grijă cum mergi, să nu-l loveşti!" În faţa mea, pe partea carosabilă, o silueta îşi potriveşte paşii cu ajutorul bastonului. Grijuliu, ocolesc cât pot de mult, nu vreau să-l am pe conştiinţă chiar dacă, aşa, cu barba vraişte şi îmbrăcat sărăcăcios, pare un homeless. Suflet şi el...

"L-ai văzut? Nu cumva e....?" Trec doar câteva secunde până când să opresc, să parchez şi să mă întorc pe jos rugându-mă în gând să nu fie el, să mă fi înşelat…
"Mă scuzaţi, îi spun barându-i calea, sunteţi…?" "Da, eu sunt, domnul meu, sunt actorul Geo Costiniu!"  După ce facem schimb de numere de telefon stabilim să luăm legătura pentru un interviu. Câteva zile mai târziu stabileam să ne întâlnim într-o cârciumioară de cartier "Atenţie, nu la «Una mică la Georgică», e de fiţe şi e gălăgie acolo, ne vedem lângă, la «Covorul Verde», e la câţiva metri depărtare, acolo o să stăm liniştiţi".

Denumirea nu m-a şocat, în fond, nenumăraţi mari actori frecventau ("defunctul") restaurant Şarpele Roşu.. Doar ora, respectiv 8:30 dimineaţa, m-a făcut să cred că am înţeles greşit. Abia când l-am văzut la o masă mi-am dat seama că m-am înşelat şi de data aceasta în ceea ce îl priveşte şi că maestrul este cu adevărat şi fascinant şi surprinzător în egală măsură.

Ce aţi făcut în ultimul timp maestre? Publicul aproape că v-a dat dispărut…
Nu-i chiar aşa, joc în Marchizul de Sade la Odeon, însă am ajuns aproape întâmplător în distribuţia asta din cauza îmbolnăvirii unui coleg. În afară de asta, mai nimic. M-am ocupat, în ultimii trei ani, cu fel de fel de... accidente. Am avut mâna fracturată. Abia ce m-am făcut bine şi am avut alt necaz, fractură de cap umeral! Băgată proteză metalică în umăr. Am reuşit să recuperez şi când am zis că am scăpat, hop!, fractură de şold…

Să facem puţină istorie. Aţi terminat Institutul de Teatru şi Film în 1973 şi aţi fost luat imediat la Teatrul Naţional din Iaşi. Eraţi deja nu numai o vedetă dar şi un idol al femeilor. Cum aţi profitat de această stare de fapt?
Au profitat partenerele mele de viaţă! De statutul de vedetă… mint! Am profitat! Dacă nu erau ouă la alimentara mie-mi dădeau câte un carton pe sub tejghea, dacă nu era unt, se găsea vreo domnişoară vânzătoare care să-mi dea unul-două pachete peste rând…

Aţi fost însurat de cinci ori, aveţi o experientă impresionantă… Care e definiţia dragostei?
E un fel de loz în plic! Poate să fie câştigător şi să rămâi cu prima. Poate să fie necâştigător şi atunci mai tragi o dată şi încă o dată şi încă…

Apropo, vă opriţi la cinci?
Da, cred că este suficient. Nu intru în concurenţă cu nimeni. Liz Taylor mă bate de mă zvântă în materie de căsătorii. A avut opt sau şapte.

Da, dar s-a recăsătorit de mai multe ori cu Richard Burton, se pune?
Şi eu am avut un repetir cu una dintre neveste. Am divorţat şi se pare că ne-am înţeles mai bine aşa… până am făcut greşeala să ne recăsătorim.

Se zvonea pe holurile judecătoriei unde aţi avut divorţurile că aţi rămas chiar cu un iaht de la una dintre neveste.
Nici pomeneală, e folclor, lăutărească judecătorească!

Ce greşeli pe care le-aţi făcut în viaţă le-aţi mai repeta?
Nu regret absolut nimic din ceea ce am făcut. Am făcut şi prostii, am făcut şi lucruri bune şi mai puţin bune. Dar de regretat nu regret absolut nimic. Le-am făcut crezând în ele.

Care dintre faptele bune nu le-aţi mai repeta pentru nimic în lume?
Nu aş mai face acte de caritate întru înzestrarea doamnelor care au bântuit în viaţa mea. Altfel, faptele bune le-aş tot face încă o dată şi încă o dată.

Dacă aţi spune seara Înger, îngeraşul meu, care ar fi lista de cereri?
În primul rând să-mi dea mintea de pe urmă, deşi la 61 de ani se presupune că am cam ajuns la mintea aia. Altceva? Să cadă Guvernul Boc! Dar nu cred că se ocupă îngeraşul cu asta. Şi îmi doresc să duc un trai decent, ceea ce acum nu se întâmplă.

Aţi prins cu siguranţă vremuri mult mai bune. Cui şi ce aveţi a reproşa pentru situaţia în care vă găsiţi acum?
Eu ştiu…?

Dintr-un rol la Odeon nu câştigaţi marea cu sarea. Pensie nu aveţi fiindcă mai sunt patru ani până la 65. Alte angajamente aţi avut de curând?
A existat "O lacrimă de râs", o dramatizare făcută de mine după un text de Aldaio Nicol şi Paul Ioachim, dar s-a jucat doar de vreo două ori în Bucureşti, de câteva ori prin ţară, şi de peste 25 de ori în Budapesta, Roma, Venetia, Paris, pentru comunităţile româneşti.

Aveţi o situatie, să-i spunem, nu chiar de invidiat. Dacă ar fi să obţineti ajutor de la cineva, în ce ar consta el şi de la cine ar trebui să vină?
Sunt mulţi cei care îmi spun "mai bagă-te şi tu în faţă, mai bagă-te şi tu în seamă", dar eu nu pot să mă bag pe gâtul oamenilor. Am totuşi un anumit box office şi aştept eu să fiu chemat...

Poate că vă trebuie un agent, un impresar…
Poate că da. Până acum am fost propriul meu agent. Dar am obosit. În special de a face rost de sponsorizări pentru diverse spectacole, emisiuni de televiziune. Ştiţi cum e? Pentru o sponsorizare trebuie să alergi la 20 de potenţiali sponsori. Din ăştia cinci îţi promit şi unul se ţine de cuvânt până la urmă. Şi acesta e scenariul optimist. Din păcate, sponsorizarea la ora actuală înseamnă mână întinsă. Milă şi pomană. Oboseşti la un moment dat, nu-ţi mai arde...

Aţi avut surprize neplăcute din partea prietenilor? V-a întors cineva spatele acum că aveţi nevoie de ajutor?
Da! S-a întâmplat şi, asta e, a trecut. Prefer sa ţin pentru mine numele acestor "binefăcători".

Haideţi să punem şi întrebarea aceea clasică de final. Ce vă doriţi de la viaţă domnule Geo Costiniu?
Încă un şpriţ!

Aproape în fiecare zi, programul maestrului cuprinde o escală la unul dintre micile restaurante de cartier cu care este vecin. Nu bea tării, indiferent de anotimp, raţia este un şpriţ lung, de vară, la fiecare oră de stat în local. Interesant este faptul că, deşi este cunoscut de toţi patronii de local din zonă, plăteşte după fiecare pahar, ca la "împinge tava". "E posibil să îmi mai vină să plec, aşa, brusc, şi atunci nu vreau ca cineva să spună ca am băut fără să plătesc"

Cu siguranţă, ceea ce ar fi şocat pe oricine l-ar fi întâlnit de curând pe maestrul Costiniu ar fi fost barba mare şi crescută în dezordine, "podoabă" care l-a făcut aproape de nerecunoscut. "Trebuie să spun că zilele astea am de dat o probă pentru o casă de filme din Berlin, spune Geo Costiniu, proaspăt bărbierit la momentul interviului, şi au vrut neaparat un personaj cu barbă. Şi, ca să fiu sincer, nici nu-mi place să mă rad..." Cu siguranţă, adevărul se găseşte undeva la mijloc.

Am fost curios să ştiu dacă s-a întâlnit vreodată cu actorul cu care este comparat mereu, cu Alain Delon. "Da, m-am întâlnit cu el o singură dată la Paris, la începutul anilor '90. Mă aflam cu teatrul într-un turneu şi m-am gândit să îl invit pe Jean Paul Belmondo – cu care filmasem în România o coproducţie franco-română în care eu eram … calu' şi el actorul – la un dineu oferit de ambasadă la Centrul Cultural Român. Culmea, a venit însoţit de Alain Delon! Ţin minte doar că m-au dezamăgit strângerea lui de mână, cam muieratică după părerea mea, şi faptul că, spre deosebire de Jean Paul care s-a băgat imediat în fasolea bătută şi-n paharele de zaibăr, a gustat, ţuguindu-şi buzele, un strop de şampanie. După care s-a făcut nevăzut".

"Cum am ajuns actor când tata voia să mă facă arhitect şi mama doctor? Simplu, am fost remarcat pe când aveam 8 ani la o serbare şcolară şi dus, pur şi simplu pe sus, la televiziune, la o emisiune-concurs de ghicitori. Astfel că prima replică serioasă din viaţa mea a fost "Are două roţi şi-o şa/Ghici ghicitoarea mea", iar prima parteneră de şcenă, regretata Vasilica Tastaman, cea care trebuia să nimerească, sau nu, răspunsurile la şarade. De atunci, când cineva avea nevoie de un copil în spectacol, hopa Costiniu! Astfel am fost pe scenă – căci de jucat nu pot să spun – cu maeştrii Carboreanu şi Ciubotaraşu la 10 ani


S-a născut pe 23 aprilie 1950 în Bucureşti şi este absolvent IATC, promoţia 1973, avîndu-i ca profesori pe Dem Rădulescu şi pe Octavian Cotescu. Debutează la Teatrul Bulandra încă din timpul facultăţii şi crede că adevăratul impuls în meserie l-a primit de la maestrul Liviu Ciulei. Este repartizat la Teatrul Naţional din Iaşi al cărui director, Teofil Vîlcu, îi spune că nu-i va da voie să plece decât la un teatru important din Bucureşti. Dă proba şi reuşeşte la Teatrul Giuleşti (azi "Odeon"), loc unde îşi desfăşoară, atâta cât e, şi astăzi activitatea. A jucat Shakespeare, Eftimiu, Sorbu, Wright... În cinematografie debutează cu filmul "Paraşutiştii" (1972), dar lovitura o dă cu "Septembrie" alături de Anda Onesa, cinci ani mai târziu. A fost ziarist "cu legitimaţie" pentru două zile fiindcă ziarul care îl angajase s-a închis. Urăşte cu sinceritate "şuşele şi telenovelele" şi are întreţinerea plătită la zi. Conform Guvernului Boc mai are încă patru ani până la pensie.



Citeşte mai multe despre:   geo costiniu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



 
Afisari: 16439


Mai multe titluri din categorie

Un stat atrofiat își omoară locuitorii

Un stat atrofiat își omoară locuitorii
Galerie Foto Până să terminați de citit acest text, undeva în țară e posibil ca un român care suferă de distrofie musculară să moară. Pentru că, de patru ani, un număr, neestimat de nimeni, de români au murit după ce...

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)

EXCLUSIV. Procesul verbal al constatării miilor de morți de la pogrom. Document nepublicat, aflat în arhive (foto inedit)
Galerie Foto Un document care nu a mai apărut în presa română (“quality”)! Astăzi se împlinesc 74 de ani de când a început Pogromul de la Iași, eveniment în care, pe durata a câtorva zile (27-29 iunie 1941), au pierit...

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului

Să nu vinzi castraveţi Lipoveanului
Galerie Foto Sa nu-i vinzi castraveti lipoveanului!   Rusii lipoveni din judetul Iasi, in special cei din Tg. Frumos, formeaza o comunitate de legumicultori neintrecuti. Unul dintre ei este si venerabilul Vasile Ichim....

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand

O dragoste sfâşietoare. Iubirea dintre Elena Văcărescu şi Ferdinand
Galerie Foto Elena Vacarescu, mostenitoarea unui ilustru nume, ar fi putut fi regina Romaniei. Daca impotrivirea regelui Carol I n-ar fi fost categorica, iubirea printului mostenitor Ferdinand ar fi incoronat-o.Anii 1890-1892....

Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării

 Afacerile familiei Băsescu. Legături periculoase, dar bănoase, la malul mării
Galerie Foto Doiniţa Băsescu, soţia lui Mircea Băsescu, a fost propulsată, în anul în care cumnatul de la Bucureşti se pregătea să devină preşedinte al României, în funcţia de consilier local al Primăriei Constanţa,...

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile

Blestemul Mănăstirii Frăsinei. Athosul românesc şi poveştile femeilor care şi-au pierdut minţile
Galerie Foto Taramul interzis femeilor se afla la manastirea dintre frasini, Athosul romanesc. Groaznicul blestem lasat, la 1867, de Sfantul Calinic opreste cu strasnicie femeile sa intre in manastire. Cele care totusi s-au aventurat...

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI

Cum a ieșit o comună din peșteră direct în secolul XXI
Galerie Foto În urmă cu șapte ani, în comuna Peștera din județul Constanța suna a pustiu și a sărăcie. Nici nu avea cum să fie altfel într-o localitate cu sute de asistați social, cu o școală dărăpănată, cu...

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT

MEȘTERUL de biciclete din lemn și RECORDUL lui ABSOLUT
"Eu, nu că am inventat bicicleta de lemn... Ea a fost făcută înaintea mea, dar eu am făcut în aşa fel încât procentajul de lemn al bicicletei să fie cât mai mare. Eu am zis că o să construiesc o bicicletă...

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913

Cum se dădeau examenele pentru permis la 1913
Galerie Foto Legendele oraşului Bucureşti, istoria incredibilă a unor zone şi clădiri celebre din Capitală, secretele şi zbuciumul arhitecţilor care şi-au pus amprenta, de-a lungul timpului, asupra urbei, sunt scoase acum la...

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €

Introducerea fericirii la creşă cu 1.000.000 €
Primăria Sectorului 1 al Capitalei şi-a propus să salveze „de la un debut foarte nefast în viaţă” o parte dintre preşcolarii defavorizaţi, educându-i „în stil danez”. Ambiţiosul proiect-pilot a fost...

Evaluare Naţională 2015. Elevii de clasa a VIII-a care aparţin minorităţilor vor susţine marţi evaluarea la limba maternă

Evaluare Naţională 2015. Elevii de clasa a VIII-a care aparţin minorităţilor vor susţine marţi evaluarea la limba maternă
Evaluare Naţională 2015. Absolvenţii de clasa a VIII-a aparţinând minorităţilor naţionale vor susţine marţi evaluarea la limba maternă, potrivit calendarului aprobat de MECŞ. Ultima probă, cea la...

Adevărata lovitură de stat! Documentul care a deturnat România

Adevărata lovitură de stat! Documentul care a deturnat România
Nu erata judecătorului Minea, ci un document până acum secret a fost elementul care a anulat voința românilor exprimată la referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Documentul aparține...

Peste 200.000 de persoane sunt pe cale să-şi piardă casele

Peste 200.000 de persoane sunt pe cale să-şi piardă casele
Galerie Foto Peste 700.000 de români au restanţe la bănci şi aşteaptă de la autorităţi soluţii clare de restructurare a creditelor, nu legi neaplicabile, născute moarte încă de la promulgare. Dintre aceştia, 200.000 de...

Mircea Vintilă: Dacă n-ar fi existat dragostea pentru muzică, aș fi rămas un simplu inginer

Mircea Vintilă: Dacă n-ar fi existat dragostea pentru muzică, aș fi rămas un simplu inginer
Galerie Foto Omul cu chitara + poet + bucureştean = Mircea Vintilă. E cea mai simplă adunare pe care am făcut-o vreodată. Şi este singura adunare unde nici măcar nu trebuie să faci calculul ca să primeşti rezultatul. Când...

Salteaua magnetică minune, leacul care te „vindecă” de bani

Salteaua magnetică minune, leacul care te „vindecă” de bani
Piaţa românească a fost invadată de firmele străine care îşi caută victimele printre bătrânii dispuşi să împrumute sume de zece ori mai mari decât venitul lor lunar, pentru a cumpăra o saltea sau o...