Poarta romanilor catre Univers

02 Aug 2004 • 00:00

EDITIE DE COLECTIE

Romania are si ea o NASA. O NASA mai mica. Desi romanii nu mai zboara prin Cosmos de la Prunariu incoace, sunt foarte activi in fel de fel de proiecte aerospatiale mondiale. Evident, dupa posibilitatile bugetului.

RAZVAN BELCIUGANU

Si daca nu putem inca ajunge in Cer, cei de la Agentia Spatiala Romana aduc Cerul la noi. Inchipuiti-va cum e sa faci agricultura pe Internet.

TARANUL DIGITAL. De doi ani, cercetatorii romani, impreuna cu Agentia Spatiala Europeana, experimenteaza la Fundulea un soi de campanie agricola asa cum va fi, probabil, peste decenii. Asadar, fermierul da fuga la Internet cafe, intra intr-un program si calculatorul ii cere datele de identificare. Dupa ce baga numarul parcelei, calculatorul care analizeaza parametrii observati de senzori "plantati" pe pamant, dar cu legatura la sateliti, ii spune fermierului ca e bine sa cultive, sa spunem, grau. In decursul timpului, calculatorul ii va spune taranului de tip digital sa irige intr-o anumita portiune, sau sa dea cu ingrasaminte. De asemenea, prin acest model agrometeorologic, fermierul poate fi avertizat cand lucrarile agricole nu sunt facute cum trebuie. Marius Piso, directorul executiv al Agentiei Spatiale Romane, spune ca, din cercetarile facute pana acum, reiese ca in acest fel costurile agricole scad cu circa 60 la suta.

PIATA DE DESFACERE. Asadar, faptul ca Romania are o agentie spatiala nu este un moft, ci o necesitate a prezentului. Nu trebuie sa fii cine stie ce strateg ca sa-ti dai seama ca suntem vulnerabili in secolul ce-l avem in fata din punct de vedere tehnologic. In fiecare zi, Romania pierde teren si aceasta intrucat politicienii ignora (sau poate o fac deliberat) cercetarea. In SUA pentru cercetare se aloca 120 de dolari pe cap de locuitor, in Europa - 17 dolari pe locuitor. In Romania... 4.000 de lei pe frunte de roman. Marius Piso se plimba, mental, pe trei coordonate: "California - acolo se face tehnologia, nu in Europa; Europa - care a facut cateva progrese operationale in ultimii ani, dar e asa cum e, nu prea exista colaborare, sunt multe frane, reguli birocratice si Romania - avem putina piata interna pentru inalta tehnologie, vindem curent imagerie satelitara, exista o piata in zona de aplicatii si de consultanta". In zona imageriei satelitare se lucreaza in acest moment la o harta a acoperirii terenurilor din Romania, cu 32 de metri rezolutie. Aceasta harta este actualizabila si, de exemplu, se poate observa foarte clar cum se taie padurile in Apuseni. De asemenea, exista un proiect al Agentiei Spatiale Romane prin care, folosindu-se tehnologie multispectrala, se va monitoriza cat praf e in Bucuresti.

CRIZA DE OAMENI. "Cei mai buni oameni ai nostri sunt in SUA. Nivelul de specializare la care au ajuns are piata doar acolo", spune cumva trist Marius Piso. "Criza noastra majora e de oameni", continua cercetatorul ajuns astazi in administratie. Agentia Spatiala Romana finanteaza nu mai putin de 830 de cercetatori, implicandu-i in proiecte ale Agentiei Spatiale Europene sau ale NASA si agentiei franceze de profil, cei trei actori principali pe "piata" spatiala.

BACTERIA DE PE MARTE. Bineinteles, la distanta fie si numai prin bugetul alocat, care este de patru ori mai mare decat al Agentiei Spatiale Europene, este NASA. Colaborarea dintre Agentia Spatiala Romana si NASA se face pe cinci directii de cercetare: astrofizica, microgravitatie, monitorizarea dezastrelor, telemedicina spatiala si agricultura de precizie. Cercetatori romani lucreaza intr-un program de cercetare a agentiei americane privind bacteriile magnetice de pe planeta Marte. Undeva in Antarctica au fost gasiti 30 de meteoriti despre care s-a stabilit cu certitudine ca au ajuns pe Pamant de pe Marte. Pe unul dintre ei a fost descoperita bacteria magnetica, un organism ce-si face metabolismul cu fier, cel mai stabil element din Univers din punct de vedere radioactiv. Astfel de bacterii au fost descoperite si de romanul Cristian Lascu, in 1992, in Pestera Movile. Cercetarile asupra bacteriei sunt importante pentru ca rezultatele lor ar putea influenta tehnologia de stocare pe suport magnetic, incat sa ii creasca performantele de patru ori.

PROVOCAREA. Totusi, parca o agentie spatiala nu e agentie spatiala daca nu trimite oameni in cer. A fost Dumitru Prunariu, ce urmeaza? Marius Piso este mai moderat: "Un astronaut e o investitie costisitoare. Lansarea nu-i asa complicata, dar sustinerea sa acolo costa scump. Un astronaut are rost sa-l trimiti in spatiu ca sa faca experimente si pentru a se putea studia comportamentul organismului uman in spatiu. De asemenea, il trimiti pe post de mecanic, pentru ca sunt obiecte spatiale, precum satelitii, care au nevoie de intretinere". Marius Piso mai spune ca zborurile spatiale au ajuns la maturitate de 12-15 ani si ca suprema provocare pentru un echipaj uman este sa ajunga pe Marte. Pana cand Romania va putea sa-si mai trimita in ceruri vreun reprezentant, ramane sa ne profilam pe sateliti. Si sa urmarim zimbrii cu GPS-ul prin rezervatia Neamt.

PERICOLE

In acest moment se constata o scadere a nivelului absolventilor universitari si pierderea fortei de cercetare. Totodata se remarca tergiversarea reorganizarii institutiilor si grupurilor de cercetare in domeniul aerospatial. Din cauza scaderii finantarilor cercetatorii se orienteaza spre aplicatii comerciale cu valoare adaugata redusa. Este de subliniat ca in industria de profil lipseste capitalul de risc.

EUROSPATIU

Romania isi propune integrarea in Agentia Spatiala Europeana, mai ales ca de curand a aparut o Strategie Spatiala a Europei. Prin aceasta Europa isi propune dezvoltarea tehnologiei, realizarea independentei tehnologice de lansare si realizarea securitatii prin utilizarea de sateliti de securitate si aparare. Pentru aceasta, Romania participa la programele europene Galileo (sistemul european de sateliti pentru pozitionare globala) si GMES (monitorizarea de mediu si securitate) .

ROSA

Agentia Spatiala Romana este cunoscuta in lume drept ROSA. A fost infiintata in anul 1995 si este o institutie publica finantata integral din surse proprii. Acesti bani provin din contracte de cercetare-dezvoltare, proiecte, consultanta si management. Staff-ul permanent al agentiei cuprinde 28 de specialisti. Agentia reprezinta Romania in relatiile cu Agentia Spatiala Europeana, NASA, agentia spatiala franceza, Comitetul Natiunilor Unite pentru Folosirea Pasnica a Spatiului. ROSA functioneaza precum un centru nervos care reuseste sa adune in proiecte institutele de cercetare din Romania. Totodata, agentia are un centru propriu de cercetare. ASR si-a proiectat sa se specializeze in monitorizarea dezastrelor.

PROGRAMUL NATIONAL

Programul National Spatial a fost demarat in anul 2001 si isi propune dezvoltarea multidisciplinara in aceasta directie a Romaniei. Se urmareste, printre altele, participarea la misiuni spatiale internationale, elaborarea unui microsatelit stiintific si operational, cercetarea si dezvoltarea de senzori, sisteme si echipamente de bord si la sol, precum si cercetarea comportarii materialelor si a unor sisteme biologice in conditii spatiale si de microgravitatie. Autoritatea contractanta a acestui program este Agentia Spatiala Romana, care are in derulare, in acest moment, 75 de proiecte. Finantarea totala a proiectelor in perioada 2001-2005 este de 352,9 miliarde lei. La program participa 14 institute de cercetari, 12 universitati, 36 de companii private precum si entitati ale Academiei Romane.