x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Bulgarii ne-au luat merele de aur din „Grădina Carpaților”

0
Autor: Alex Nedea 04 Apr 2018 - 11:28
Bulgarii ne-au luat merele de aur din „Grădina Carpaților”
Vezi galeria foto


Avem o treime din țară acoperită de munți, dar la capitolul turism montan ne comportăm ca și cum am fi în deșert. Deși suntem în aprilie și au venit căldurile, în Europa Occidentală și chiar și la vecinii noștri bulgari este plin sezon de schi. La noi nu a fost sezon de schi cu adevărat nici în iarnă darămite acum. De astăzi Jurnalul începe să publice o serie de articole despre cum am rămas noi de căruță în Grădina Carpaților și ce ar fi de făcut.

De-a lungul istoriei am tot oftat cu amărăciune gândindu-ne cât de mută bogăție avem în jurul nostru și cât de puțin se vede asta în buzunarele noastre. Am făcut cântece despre asta și am transmis din generație în generație neputința noastră prin vorbe rămase în folclor: „Munții noștri aur poartă, noi cerșim din poartă-n poartă”. Iar munții noștri chiar aur poartă și nu numai în subsol ci și la suprafață, și nu e numai galben, ci și alb. Alb ca zăpada. Zăpada e un bun care e transformat la nivel mondial într-o industrie cu multe multe zerouri: peste 1000000000000. Țările care au știut să își transforme munții în raiuri pentru schiori au adus la ei în patrie o mare parte din această bogăție. Austria de exemplu își bazează prosperitatea în mare parte pe turismul de iarnă.
Potențial fabulos lăsat în paragină

În anii 2000 România cu Carpații ei spectaculoși era văzută la nivel mondial ca viitoarea țară care se va îmbogăți de pe urma acestui fel de turism, alături de Andorra. „Amândouă țările au un potențial fabulos ce oferă condiții de practicare a sporturilor din sezonul alb aproape egale la toate cele trei paliere ale munților- altitudine mică, medie și vârf”, spuneau pe atunci niște specialiști americani citați de un deputat într-o interpelare în Parlamentul României. Dintre cele două țări, doar Andorra și-a văzut de treabă. Astăzi țara care împarte cu noi aceleași culori ale drapelului, cu o populație cât orașul Buzău, a reușit să-și dezvolte economia investind la maximum în turism și transformând munții într-o mașină incredibilă de făcut bani, aceiași munți care până atunci fuseseră mai degrabă o barieră în calea prosperității datorită resurselor puține. Dar pentru România planeta parcă a stat în loc de atunci și până astăzi puține lucruri s-au schimbat. În schimb, profitând de lipsa noastră de acțiune, s-a dezvoltat incredibil de repede Bulgaria, o țară pe care o găseai cu greu în estimările specialiștilor consacrați. Deși are  o suprafață montană de două ori mai mică și o treime din populația României, cifrele comparative dintre cele două țări sunt devastatoare pentru noi. De exemplu anul trecut numărul numărul nopților petrecute în Bulgaria de turiștii străini a fost de trei ori mai mare decât al celor din România.Tot ei și nu noi au ajuns la performața unică în această parte a continentului de a primi anul trecut mai mulți turiști decât numărul de locuitori (la o populație de 7 milioane au fost vizitat de 10 milioane de străini). Astăzi Bulgaria este campioana Europei la creșterea anuală a numărului de turiști cu 17% , dar în ultimul deceniu a înregistrat aproape an de an plusuri de peste zece procente.

România în schimb e la coada clasamentului, noi fiind întrecuți de Malta de exemplu, o țară de 16 ori mai mică decât suprafața județul Brașov de exemplu.

Clișeul Dracula nu mai vinde

Vecinii noștri de la sud de Dunăre au devenit un fenomen pe care nimeni nu l-ar fi anticipat și care s-a petrecut pe fondul lipsei de concurență din partea României. Și vine întrebarea: de ce la bulgari s-a putut și la noi nu? O posibilă explicație vine de la Martina Gancheva, o jurnalistă din Bulgaria, bună vorbitoare a limbii române și cunoscătoare a realităților românești: „Turismul în Bulgaria a devenit un sector strategic în economie, mi se pare că în România turismul e o alternativă, aici e o obligație, e un fel de viață, noi depindem de turism ca să facem bani. Noi avem o strategie pentru dezvoltarea turismului, mi se pare că trebuie să ieșiți din acest clișeu legat de Dracula pentru că voi aveți mult mai multe de arătat lumii”. Așadar ne lipsește o strategie, un lucru pe care ni l-a recunoscut și nouă, într-un interviu, actualul ministru al Turismului, Bogdan Trif, care promite să nu mai lase lucrurile așa. Va face el ce nu au făcut în trecut nici nenumărații miniștri din partidul său ( doi au fost schimbați în decurs de un an), nici cei ai actualei opoziții.

Dar nu numai strategia ne-a lipsit, ci și instinctul. Căci bulgarii au știut că e bine să îi lase pe cei care au experiență în turism să facă jocurile în acest domeniu de importanță capitală și au fost deschiși la privatizarea stațiunilor către firme de renume din Occident. „În anii '90 când noi strigam «Nu ne vindem țara» și ieșeam în stradă și făceam un obiectiv din asta, bulgarii își privatizau țara. Mare parte dintre hotelurile mari sunt cumpărate de tur operatori britanici sau nemți și stațiuni întregi cum e Albena sunt deținute de o singură companie, străină”, observă consultantul în turism Răzvan Pascu.

Turiștii noștri sunt clienții lor

Iar investitorii străini au avut un curaj să își pună banii la bătaie pentru că se bazau pe o mare de turiști din străinătate și pe miliardele de euro pe care se pregăteau aceștia să le verse în Bulgaria. Astăzi cei mai mulți turiști străini din Bulgaria sunt românii. An de an tot mai mulți dintre conaționalii noștri aleg să îți facă concediile dincolo de Dunăre sătuli de serviciile proaste și scumpe de la noi din țară. Așadar prosperitatea bulgărească din turism s-a făcut indirect cu bani românești. Anual sute de mii de conaționali trec granița în Bulgaria și se estimează că până astăzi au vărsat câteva miliarde de euro acolo. Bulgarii i-au primit cu brațele deschise, spun agenții de turism. „Turiștii români sunt turiști foarte buni pentru că ei cheltuiesc mult. Spre deosebire de germani și britanici, românii cheltuiesc chiar mai mult pentru că ei sunt genul acela de turist care vine să se simtă bine, să se distreze, nu să facă economii. În Germania sau în Anglia, Bulgaria este văzută ca o destinație ieftină și populația care vine de aici caută să facă economii, nu să risipească mulți bani. Turiștii din România sunt de obicei din straturile superioare ale societății”, ne explică Kalin Draganov, patronul unei mari agenții de turism de la Sofia.

„Dacă lași investitorii să vină, să facă ceva ce pentru tine e foarte scump, ei vor găsi cumva o cale să merite acea cheltuială. Oamenii sunt creativ și vor găsi căi să facă lucrurile să meargă fără să fie nevoie de bani guvernamentali”, ne explică Lance Nelson, unul din întreprinzătorii străini care trăiesc de pe urma turismului din Bulgaria.

Casetă de final

Nu ratați! În episodul următor veți afla cum s-a construit cea mai mare stațiune montană din Europa de Est cu banii românilor. Nu e la noi, e la bulgari.

12 miliarde de euro. La atât a fost estimat potențialul turistic al României. Din păcate, totul a rămas o cifră pe hârtie, strategiile concrete în acest sens lipsind cu desăvârșire

Citat cu foto mai mare Martina Gancheva: „Turismul în Bulgaria a devenit un sector strategic în economie, mi se pare că în România turismul e o alternativă, aici e o obligație, e un fel de viață, noi depindem de turism ca să facem bani. Noi avem o strategie pentru dezvoltarea turismului, mi se pare că trebuie să ieșiți din acest clișeu legat de Dracula pentru că voi aveți mult mai multe de arătat lumii”, Martina Gancheva

Citeşte mai multe despre:   turism montan

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 4316


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește

Autonomia Ținutului Secuiesc, pe românește
Galerie Foto După ce în episodul trecut al serialului nostru am vorbit cu reprezentanții maghiarilor din Ținutul Secuiesc care şi-au exprimat punctul de vedere referitor la autonomie, astăzi e rândul unor exponenţi ai...

Copiii fac primii paşi din instinct

Copiii fac primii paşi din instinct
(De ce e greşit să forţezi mersul copiilor) Iubirea de copii îi îndeamnă pe părinţi să fie foarte atenţi cu dezvoltarea micuţilor, apar chiar îngrijorări privind eventuale întârzieri în primii paşi,...
Serviciul de email marketing furnizat de