x close
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ceramica de Horezu, distrusă de munţi de gunoaie

0
Autor: Alex Nedea 09 Ian 2018 - 13:30
Ceramica de Horezu, distrusă de munţi de gunoaie
Vezi galeria foto


Zona turistică Horezu, vestită în toată lumea pentru ceramica de aici, a devenit de nevizitat din pricina unui munte de deşeuri care s-a înălţat în ultimii ani. Pânza freatică este afectată, aerul e greu de respirat, iar localnicii trăiesc zi de zi un coşmar.

„E moarte biologică. Moarte biologică!”, repetă comisarul Gărzii de Mediu tot uitându-se de-a lungul unui pârâu a cărui apă, odinioară limpede precum cristalul, e neagră ca smoala. În stânga funcţionarului public e chiar vicepremierul României, Graţiela Gavrilescu. În spate, un puhoi de presă. Toată armata asta de funcţionari şi de jurnalişti a descins lângă Horezu să vadă cum arată dezastrul lăsat în urmă de o groapă de gunoi din comuna vâlceană Măldărăşti. Un incendiu a izbucnit pe halda de aici şi toată zona e într-o ceaţă veşnică, groasă de s-o tai cu cuţitul. Groapa se presupune că a luat foc singură. Se ştie că în asemenea locuri cantitatea de gaz care se degajă e uriaşă. E produsă de fermentarea deşeurilor menajere. Aşa că e suficientă o scânteie ca tot locul să devină un iad. Iar „scânteia” poate fi o simplă rază de soare trecută printr-un ciob de sticlă şi focalizată pe o bucată de hârtie. Toate aceste materiale sunt cu duiumul la rampa de gunoi. Anul 2017 a fost anul cu cele mai multe asemenea incidente: au fost incendii la groapa de la Cluj, Glina, Braşov, Tecuci, Arad, Oraviţa, Piatra-Neamţ sau Orăştie. Dar niciunul nu avea să ţină la fel de mult precum cel de la Măldărăşti.

„Război civil! Război civil a făcut miliardarul ăsta cu groapa de gunoi. Nu e în nicio ţară în lume, oameni buni, ce a făcut omul ăsta!”, urlă ciobanul satului în pâcla de fum a gropii. Duşmanul locului a devenit proprietarul depozitului. Acesta s-a apărat tot timpul spunând că a respectat legea. Dar localnicii nu au fost convinşi şi au ajuns în prag de răscoală. „Ar trebui să fie târât de maşinile de pompieri prin jar şi pus la soare acolo, prin fum”, strigă o altă localnică.

Auschwitz-ul nostru

Groapa de gunoi de la Măldărăşti se află la marginea comunei, înconjurată de o pădure a statului unde odinioară veneau orăşenii de la Râmnicu Vâlcea la picnic. Acum nu mai vine nimeni, căci nu mai poţi să stai din pricina mirosului. În liziera acestei păduri cineva a bătut o plăcuţă pe care scrie „Aici e oxigenul dumneavoastră”. Se vede greu scrisul din pricina fumului. „Aici e oxigenul dumneavoastră”, citeşte ironic consilierul local de la primărie, Costel Moţa, şi comentează: „Aici nu e oxigenul, e Auschwitz-ul nostru, e camera de gazare a localităţii noastre”. În studiile de specialitate se vorbeşte că în fumul degajat de incendiile de la groapa de gunoi se găsesc substanţe extrem de periculoase, dioxinele, care, odată ajunse în organismul nostru, pot produce cancer. Dar poluarea de la Măldărăşti nu vine mai ales pe calea aerului. De jur-împrejurul gropii sunt bălţi cu o substanţă mai mult vâscoasă şi cu un miros de hoit amestecat cu un iz chimic. Lichidul se numeşte levigat şi e un compus extrem de toxic care, odată ajuns în apele de suprafaţă, face prăpăd. Iar la Măldărăşti ajunge în apele de suprafaţă. Din bălţile de levigat s-au format pârâiaşe care se scurg nestingherit către pârâul Ciupa, care a căpătat o culoare de catran. „În urmă cu 25 de ani aici găseam peşte de o palmă, erau raci dintr-o specie foarte rară, raci care o singură bucată atingea 250 de grame, numai cleştele era în jur de şapte, opt centimetri”, ne spune Moţa. Acum nu mai există nimic.„Eu nu am curaj nici măcar să pun mâna în asemenea apă, nu vreau să mă îmbolnăvesc. Dar cum să bei din ea, Doamne fereşte? Însă sunt animale care pasc pe malul apei”, observă consilierul local.

Cu poluarea la microscop

Am decis că aflăm şi noi ce conţine o asemenea apă cu aspect extraterestru şi am luat probe din pârâul cu pricina. Le-am dus la analize la Bucureşti, la unul dintre cele mai importante institute de cercetare în domeniul poluării: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Industrială (INCD-Ecoind). Chimiştii de acolo au analizat probele noastre şi rezultatele sunt pur şi simplu incredibile. Toţi indicatorii expertizaţi au luat-o razna. La unii parametri s-au înregistrat depăşiri şi de 400 de ori faţă de limitele unei ape curgătoare dintr-o zonă de munte, aşa cum ar fi trebuit să fie şi cea de la Horezu. „La toţi parametrii am găsit valori foarte mari: amoniu, azotaţi, fosfor total. În principal, azotaţii sunt compuşi cancerigeni. Unul dintre parametrii analizaţi a fost oxigenul dizolvat. Valoarea obţinută e mai mică de un miligram la litru, ceea ce indică o oxigenare aproape inexistentă a apei respective. Asta înseamnă că fauna nu poate să trăiască acolo. E o apă moartă!”, a constatat Toma Galaon, şef de laborator la INCD-Ecoind. Iar apa neagră ca smoala afectează cel mai probabil şi pânza freatică, cred autoritățile din Măldărăști. Căci altfel e greu să justifici contaminarea gravă a fântânelor din zonă. Pe unele, cineva a scris cu litere de-o şchioapă care să avertizeze trecătorii de la distanță: „Apă improprie consumului”.

„S-au făcut analize de cei de la Sanepid şi în zona respectivă nicio fântână nu este conformă, deci nu se poate consuma apa. Toate constantele sunt anormale: nitraţi, nitriţi, bacterii, turbiditate mare. Noi credem că şi de la groapă e această contaminare, fiind în zona respectivă. Am tras apa cu pompele din fântâni, le-am tratat, le-am clorinat şi a urmat un al doilea examen, şi apa era la fel, deşi am curăţat fântânile”, ne spune primarul din Măldărăşti, Ion Bociog. Edilul e disperat că după ce groapa a luat foc zona a fost părăsită de turişti, răspândindu-se toţi care încotro: „ Avem o pensiune aici de patru stele şi a pierdut foarte mult din clienţi. În Horezu sunt mai mult de două pensiuni, toţi au plecat când au văzut fumul şi au simţit mirosul. Dimineaţa e exact cum era la Copşa Mică pe vremuri. Presiunea aerului de la munte era mai ridicată dimineaţa şi fumul se lăsa pe o rază de 20 de kilometri”.

În secolul XXI, la noi încă se mai poartă tehnici medievale de război: otrăvirea fântânilor şi pârjolirea pământului. Numai că nu e niciun turc la orizont. De data asta, războiul se poartă între români şi cauza e gunoiul.

„S-au făcut analize de cei de la Sanepid şi în zona respectivă nicio fântână nu este conformă, deci nu se poate consuma apa. Toate constantele sunt anormale: nitraţi, nitriţi, bacterii, turbiditate mare. Noi credem că şi de la groapă e această contaminare, fiind în zona respectivă”

Citeşte mai multe despre:   ceramica,   horezu

 

Ştiri din .ro















PUBLICITATE
 



Afisari: 2472


Mai multe titluri din categorie

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (10)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ul...

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar

La 11 luni de la condamnarea magnatului Popoviciu, instanța încă deliberează asupra prejudiciului din dosar
Galerie Foto Au trecut exact doi ani de când Curtea de Apel București a pronunțat, pe fond, hotărârea prin care omul de afaceri Puiu Popoviciu a fost condamnat la închisoare în dosarul în care s-a judecat unul dintre cele...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (9)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro

DNA face „înţelegeri secrete cu evreii”de 800.000 euro
Galerie Foto Un nou contract de achiziţie de tehnică de interceptare şi filaj a fost încheiat de Direcţia Naţională Anticorupţie cu o săptămână înainte ca judecătorii Curţii Constituţionale să emită Decizia prin...

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital

În Jurnal, primele amănunte despre teroriştii din spital
De 25 de ani s-a vorbit despre terorişti de s-au tocit consoanele şi vocalele cuvântului, dar când să se precizeze scene cu ei, totul devenea ceaţă, pluteşte de aproape 30 de ani un nepătruns mister. Ei bine, Ju...

Copilul Nae Lăzărescu fura cireşile lui Arghezi

De mare succes s-a bucurat ediţia de colecţie “Jurnalul lui Nae şi al lui Vasile”, s-au tras mai multe tiraje, devenise acest jurnal cu întâmplări din viaţa celor doi comici chiar programul de sală la...

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”

„Dacă nu trage nimeni pentru ţară, şi fiecare e pentru el, tot mai rău o să fie”
Galerie Foto Vă prezentăm astăzi o nouă poveste din şirul de interviuri document pe care îl realizăm cu români care s-au născut odată cu România Mare, şi sunt mândri de asta. Oameni care au trecut prin viaţă atât de...

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România

Şomajul era de trei ori mai mare. Câţi oameni nu munceau în România
Acum 25 de ani, şomajul din România era de trei ori mai mare decât în prezent. Asta în condiţiile în care şi populaţia ţării era mult mai numeroasă: 23 de milioane trăiam atunci în România, faţă de 19 mi...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (8)
Galerie Foto La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului

Mama şi fiul, nascuţi fix pe 7 iunie, de ziua Jurnalului
Ce coincidenţă! Sunt născută pe data de 7 iunie, şi după 34 de ani, aţi apărut voi, JURNALUL NAŢIONAL, un nou concept în presa scrisă, şi o nouă provocare pentru mine ca profesionist. Atunci am hotărât sa...

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte

Mădălina Manole a fost abordată de compozitorul fost soţ la coadă la lapte
“Jurnalul”  a lansat tot felul de iniţiative gazetăreşti în premieră, a inventat tot el ediţiile de colecţie. Era 1995 şi prima ediţie de colecţie a fost cu Mădălina Manole, “Jurnalul Mădălinei...

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)

1993: Anul în care s-a născut Jurnalul. Tu ce făceai acum 25 de ani? (7)
La începutul vieții. Sau la începutul carierei. La școală sau aproape de examenele de maturitate. Sunt doar câteva dintre răspunsurile oferite de oamenii care au schimbat fața României în ultimii 25 de ani....

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI

Un pensionar care nu-și recunoaște semnătura a încheiat protocolul Înaltei Curți cu SRI
Galerie Foto Protocolul de cooperare dintre SRI, Parchetul General și Înalta Curte de Casație și Justiție, încheiat în 2009, poartă semnătura și ștampila președintelui Instanței Supreme, judectorul Nicolae Popa, deși...

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții

La 100 de ani, vede viitorul României într-o lumină mai bună decât mulți alții
Galerie Foto Continuăm astăzi seria de interviuri-document cu cei care au împlinit sau împlinesc în 2018 venerabila vârstă de 100 de ani, români care s-au născut odată cu România Mare şi care sunt martorii vii ai...

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu

Adrian Vasilescu: Anul acela a fost greu. Chiar foarte greu
Galerie Foto “Acum 25 de ani eram redactor șef la Curierul Național”. Echipa redacțională o formau două grupuri distincte de jurnaliști: unii cu experiență și cu notorietate în presa românească; alții tineri și...
Serviciul de email marketing furnizat de