Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Proiectul de lege vizând desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a intrat în linie dreaptă, după ce, la sfârșitul săptămânii trecute, Comisia Juridică a Camerei Deputaților, controlată de USR-PLUS și PNL, a decis să avizeze pozitiv această inițiativă. Avizul însă și raportul care au fost înaintate Plenului conțin cel puțin trei „bube”, printre care o minciună prin omisiune, devoalând, totodată, lipsa de asumare a unei decizii clare atât de către parlamentarii Coaliției, cât, mai ales, de către parlamentarii Opoziției. Desființarea SIIJ este considerată de doi judecători importanți ai CSM drept un act de dizolvare a independenței justiției și o decizie care, dacă va fi adoptată, va elibera un monstru. Există însă și o mică parte a unor procurori și judecători, de la Parchetele și instanțele inferioare – niciunul de la Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Parchetul General – care doresc desființarea SIIJ fără niciun fel de garanții că magistrații nu vor fi supuși amenințărilor și abuzurilor trăite pe vremea binomului SRI-DNA.
Vineri, Comisia Juridică a Camerei Deputaților a emis avizul pozitiv asupra proiectului de lege inițiat de Guvern, prin ministrul Justiției, Stelian Ion, de desființare a SIIJ, dar și Raportul aferent. Acest raport are însă trei probleme majore.
Prima problemă este aceea că semnatarii raportului, șeful Comisiei, USR-istul Mihai Alexandru Badea, în calitate de președinte, și PNL-istul Cristian Băcanu, în calitate de secretar, au mințit, prin omisiune. Mai exact, în documentul emis, se notează că „la dezbaterile ședinței desfășurate în sistem mixt (fizic și online) au participat și au luat cuvântul: domnul Stelian Ion – ministru al Justiției, doamna Dana Gîrbovan – judecător la Curtea de Apel Cluj, doamna Mădălina Afrăsiniei – judecător la Tribunalul București, domnul Crin Nicu Bologa – procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Gabriela Scutea – procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, doamna Andreea Ciucă - judecător, președinte al Asociației Magistraților din România, doamna Elena Iordache – președinte al Asociației Procurorilor din România, domnul Bogdan Pîrlog – procuror, președinte al Asociației Inițiativa pentru Justiție, doamna Florica Roman – judecător, membru al Asociației Magistraților din România, un reprezentant al DIICOT și Cătălina Hopârtean, membru al Asociației DECLIC”.
Șeful ÎCCJ și șeful CSM, alungați din ședință și „uitați” în documente
O țară întreagă a putut urmări însă, la televizor, faptul că la această ședință au luat parte, cel puțin până la un moment dat, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul Corina Corbu, și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul Bogdan Mateescu. Aceștia au părăsit lucrările, din pricina modului absurd în care s-au purtat discuțiile, acuzând că atmosfera creată nu este demnă de calitatea de magistrați pe care o au. Mai mult, în calitate de invitat, a participat și fostul procuror general al Parchetului Curții de Apel Ploiești Liviu Tudose, una dintre victimele „Unității de Elită” a DNA de la Ploiești, căruia conducerea Comisiei Juridice nu i-a permis să-și expună dovezile abuzurilor din justiție, tăindu-i efectiv microfonul. Niciunul dintre aceștia nu este menționat în Raportul oficial al Comisiei Juridice.
Citește pe Antena3.ro
Coaliția a pus un deputat de la Minorități să propună „garanțiile” pentru magistrați
A doua problemă a Raportului constă în amendamentele admise. Este de notorietate faptul că, în timp ce USR-PLUS dorește desființarea SIIJ fără nicio garanție că abuzurile DNA asupra magistraților nu vor mai avea loc, iar PNL vrea pur și simplu desființarea SIIJ cu orice preț, UDMR nu este de aceeași părere și a amenințat cu blocarea proiectului, în cazul în care nu se intervine concret asupra acestor aspecte. Pentru ca legea să treacă, ceilalți parteneri ai Coaliției au admis să facă un „compromis”, însă, ce să vezi, nimeni, nici măcar de la UDMR, nu și-a asumat acest lucru. A făcut-o, în schimb, deputatul Ionel Stancu, de la Grupul Minorităților Naționale, care a depus mai multe amendamente la proiectul de lege, amendamente care au fost admise.
Conform acestor amendamente, procurorii și judecătorii pot fi reținuți, percheziționați, arestați preventiv sau arestați la domiciliu, numai cu încuviințarea Secției de Judecători sau a Secției de Procurori de la CSM. De asemenea, judecătorii și procurorii pot fi trimiși în judecată pentru infracțiuni contra independenței justiției, de corupție și de serviciu ori asimilate corupției doar cu încuviințarea Secției de Judecători sau a Secției de Procurori de la CSM. În caz de infracțiune flagrantă, reținerea și percheziționarea unui magistrat trebuie adusă la cunoștința CSM. Nu în ultimul rând, un alt amendament admis se referă la faptul că Secția pentru Judecători și Secția pentru Procurori de la CSM încuviințează trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor.
Doar două femei din Parlament au avut curajul să se opună. Motivația halucinantă pentru care amendamentul lor a fost respins
Cea de-a treia problemă a Raportului Comisiei Juridice, în ansamblu, dar a avizului, în particular, reprezintă secțiunea amendamentelor respinse. Deși, oficial, Opoziția parlamentară nu susține desființarea SIIJ, iar CSM, Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Muncă au avizat negativ proiectul de lege, nimeni de la Opoziție, în Comisia Juridică, nu a ridicat propuneri și amendamente. Cu două excepții notabile.
Este vorba despre senatoarea PSD Laura Mihaela Fulgeanu Moagher și de deputata PSD Laura Cătălina Vicol Ciorbă, care și-au asumat deschis să lupte pentru SIIJ. Cele două au depus un amendament principal și mai multe amendamente secundare, care decurg automat din primul, ele arătând, în expunerea de motive, că „proiectul de lege conduce în esență la schimbarea competenței de efectuare a urmăririi penale în cauzele infracțiunilor săvârșite de magistrați, revenindu-se la situația anterioară, în care competența de efectuare a urmăririi penale revine, după caz, PÎCCJ, DNA și DIICOT. Proiectul de lege nu este însoțit de instituirea unor garanții menite să dea eficiență principiului independenței justiției, prin asigurarea unei protecții adecvate judecătorilor și procurorilor împotriva unor eventuale presiuni exercitate asupra lor”. Astfel, prin amendamentul principal, cele două social-democrate propun „eliminarea în întregime a Articolului 1, cu toate alineatele, din proiectul de lege”. Articol care prevede că, la data intrării în vigoare a prezentei legi, SIIJ din PÎCCJ se desființează.
Problema este că, în tabelul privind „amendamentele respinse” este trecută atât motivarea pentru suținerea amendamentului, cât și motivarea pentru respingerea lui. Dacă cei doi parlamentari au motivate clar de ce au introdus amendamentele, motivația respingerii lor este de-a dreptul halucinantă: „Prin vot s-a decis respingerea”.
Scrisoare devastatoare a două judecătoare din CSM: „Nu eliberați monstrul”
La începutul acestei săptămâni, judecătoarele CSM Gabriela Baltag și Evelina Oprina au transmis o scrisoare deschisă Camerei Deputaților și Senatului, cerându-le parlamentarilor să nu voteze legea de desființare a SIIJ. „Nu lăsați fariseii să ia locul învățătorului, căci timpul acestor încercări poate deveni unul al marilor realizări. Nu puteți accepta compromisuri, nu aveți voie să faceți niciun rabat de la principiile cărora le-ați jurat credință și pe care aveți obligația morală de a le păstra nealterate”, se arată în această scrisoare.
Conform sursei citate, „votând pentru desființarea SIIJ, indiferent de aparente garanții, condamnați acest popor să nu mai aibă prea curând o justiție cu judecători peste care să nu se mai abată abuzul. Ce garanții mai puternice s-ar putea imagina peste cele deja prevăzute de lege, și anume: procurori cu cel puțin 18 ani vechime, cu grad de Curte de Apel, implicarea CSM în numirea procurorului-șef și a procurorilor cu funcții de execuție din cadrul SIIJ, fără niciun fel de amestec politic? (…) SIIJ trebuie întărită și lăsată să funcționeze la capacitatea ei maximă”.
Mai departe, se arată că „Românii v-au ales pentru că au crezut în dumneavoastră, doamnelor și domnilor deputați și senatori. Au sperat că-i puteți elibera de suferință și că viitorul pe care l-ați promis, în sensul unei justiții cu adevărat independente, nu va rămâne doar o simplă iluzie. După ani nesfârșiți de filaje, interceptări ilegale, amenințări, intruziuni în viața personală, toate finalizate, cel mai adesea, cu dosare anulate definitiv de instanțele de judecată, prin înființarea SIIJ judecătorii au avut, în sfârșit, siguranța că abuzurile la care au fost supuși vor deveni istorie. Astăzi, cruda realitate a destinelor distruse, pe care nimeni nu le-a asumat, este să revină la statu-quo-ul anterior. Prin aprobarea acestui act normativ de desființare a SIIJ, va trebui să vă asumați că alegeți să eliberați un monstru ce-și va pune amprenta pe viața și cariera fiecărui judecător și, implicit, pe destinul cetățenilor pe care îi reprezentați.
„Junii” din instanțe și Parchete vor dosare penale fără garanții
Puţin peste 1.000 de magistraţi, dintre cei aproximativ 7.000 în funcţie în România, au semnat însă o petiţie prin care se opun introducerii unui aviz al CSM la trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor. 60% dintre semnatari sunt de la judecătorii şi Parchete de pe lângă judecătorii, adică magistraţi începători, care nu au avut ocazia să simtă pe pielea lor abuzurile DNA din perioada 2014-2018. Niciun judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se află pe lista semnatarilor. Aproximativ 250 de semnatari sunt de la tribunale şi Parchete de tribunal, 65 sunt de la Curţi de Apel şi Parchete de Curţi de Apel, iar 69 sunt procurori de nivel PÎCCJ (majoritatea de la DNA şi DIICOT).
Reamintim că, în perioada 2014-2018, mii de magistraţi au fost anchetaţi de DNA şi supuşi unor măsuri de supraveghere, fără să fie trimişi în judecată. Dosarele au constituit un mijloc de presiune, dar şi de blocare a accesului în diferite funcţii. Astfel, un filtru precum cel dezbătut în Parlament ar avea efecte limitate, magistraţii judecaţi şi achitaţi fiind într-un număr mic faţă de cei care au avut dosare ţinute la sertar timp de ani de zile.
