Pădurile, lăsate de deputaţii PDL şi UDMR pradă gateriştilor.

Retrocedarile ilegale din judetul Timis au ajuns pe masa deputatilor din Comisia de cercetare a abuzurilor. Peste 11.000 de hectare de padure, cu o masa lemnoasa in valoare de peste 30 de milioane de dolari, au fost cedate de autoritatile locale, cu ajutorul judecatorilor, unei societati-fantoma, infiintata de autorii celor mai mari defrisari din zona, fratii Dorin si Florin Maran. Jurnalul National a relatat deja despre afacerile celor doi si despre increngaturile politice pe care s-au bazat in obtinerea dreptului de a stapani padurea.

Cazul a fost reclamat la Comisia de abuzuri de catre Regia Nationala a Padurilor – Romsilva si ar fi meritat infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta, propusa de presedintele Comisiei de cercetare a abuzurilor deputatul Ioan Stan (PSD). Acesta ar fi trebui sa extinda cercetarile si asupra altor cazuri de retrocedari, in conditiile in care Romsilva a informat Comisia de abuzuri ca, la nivel national, 562.530 de hectare de padure au fost retrocedate cu incalcarea prevederilor legale. Suprafata este enorma, echivalenta unui judet intreg, dar, culmea!, deputatii n-au considerat subiectul suficient de interesant sau de grav, astfel ca, in plen, in 24 mai, au respins infiintarea unei astfel de comisii de ancheta care sa intre in detaliile cazului. Manuitorii "drujbei politice" care au taiat din radacini orice incercare de a dezvalui ilegalitatile au fost deputatii PDL si UDMR. Acestia au votat in bloc impotriva infiintarii comisiei de ancheta.
Presedintele Comsiei de cercetare a abuzurilor, deputatul Ioan Stan, a declarat insa pentru Jurnalul National ca va face totusi o cercetare mai restransa si ca a inaintat deja memoriul catre Parchetul General.

In 2006, fratii Maran au infiintat Societatea Anonima Forestiera Nadrag, pretinzand ca este continuatoarea vechii Societati Anonime Forestiere Nadrag, care functionase din 1924 pana in 1948, cand comunistilor le-a venit ideea sa o desfiinteze. Padurea despre care se vorbeste in petitia Romsilva i-a apartinut industriasului Max Auschnit, iar fratii Maran au pretins dreptul de proprietate asupra terenului respectiv.

In documentul adresat de Romsilva Comisiei de abuzuri, in 10 martie 2011, se arata insa ca nu exista nici un drept al Asociatiei Societatea Forestiera Anonima de a obtine cele 11.144 de hectare de padure. Aceasta este o asociatie comerciala pe actiuni, si nu o forma asociativa de proprietate. Drept urmare, nu putea fi beneficiara a reconstituirii dreptului de proprietate conform Legii 1/2000, pentru ca legea prevede ca beneficiari pot fi doar obstile, composesoratele, etc. Mai mult, Societatea Forestiera Anonima nici macar nu a fost deposedata abuziv de regimul comunist, padurea fiind preluata de stat in contul unei datorii neplatite. Societatea Forestiera luase un credit de la Societatea Nationala de Credit Industrial, in valoare de 42 de milioane de lei, garantand cu padurea respectiva, si a fost dizolvata prin decizie a ministrului Industriei, din 1948, ca urmare a nerambursarii creditului. Romsilva mai dezvaluie ca membrii Asociatiei Societatea Forestiera si antecesorii acestora nu au detinut paduri in proprietate, anterior anului 1948.

Cu toate acestea, Comisia locala pentru retrocedari Nadrag a stabilit dreptul de proprietate in favoarea Asociatiei, fara sa-i verifice conditia de beneficiar al legii fondului funciar, cu interpretarea eronata a inscrisurilor depuse si cu multe alte nereguli reclamate de Romsilva. Soarta padurii Nadrag ia o intorsatura halucinanta gratie Comisiei judetene de fond funciar Timis, care initial a invalidat propunerea de retrocedare a comisiei locale Nadrag, dupa care a validat-o la distanta de doar trei luni, in mai 2009 (Hotararea 54/5/2009). Interesant este ca in intervalul de trei luni s-a produs o importanta schimbare politica: prefectul liberal Ovidiu Draganescu a fost inlocuit, prin decizie a Guvernului Boc, cu pedelistul Mircea Bacala.

Cazul ajunge apoi in instanta, ultima hotarare a Comisiei judetene fiind atacata de Directia Silvica Timis, dar fara succes pentru ca Judecatoria Lugoj a respins plangerea pentru ca reprezentantii directiei silvice nu s-au obosit sa depuna documente relevante sau nici macar nu s-au prezentat in instanta. Povestea s-a repetat si la recurs, Tribunalul Timis respingand actiunea pentru ca Romsilva nu avea calitate procesuala.

Jurnalul National a relatat in repetate randuri despre lupta oarba care se duce intre doua grupari ale PD-L si PSD pentru a pune mana pe padurea din jurul orasului Nadrag, zona foarte cunoscuta pentru defrisarile ilegale si pentru afacerile la negru cu masa lemnoasa. Fractiunile implicate provin atat din PSD, cat si din PD-L, iar soldateii aruncati in lupta pentru cele 11.280 de hectare de padure sunt cei doi localnici, fratii Dorin si Florin Maran, mari gateristi din zona, care au distrus toate padurile timisene din comuna Criciova. Cei doi au manevrat o retea intreaga de pioni in hatisul autoritatilor publice, obtinand astfel retrocedarea padurii.

Cine apara statul in instante?
Deputatii din Comisia de cercetare a abuzurilor i-au audiat deja pe prefectul de Timis, Mircea Bacala, si pe primarul din Nadrag, Liviu Muntean, fara a ajunge la clarificari suplimentare. Bacala a sustinut ca nu cunostea detaliile cazului, iar primarul din Nadrag a spus ca a aprobat retrocedarea pentru ca reprezentantii Asociatiei Societatea Forestiera Anonima i-au prezentat o hotarare judecatoreasca ce arata ca este continuatoarea Asociatiei interbelice. In aceste conditii, presedintele Comisiei, Ioan Stan, a trimis memoriul catre procurorul general, Laura Codruta Kovesi, care i-a raspuns ca l-a inaintat catre Parchetul Timis. In plus, Comisia incearca sa afle cine ar trebui sa reprezinte in instanta interesele statului in acest caz, intrucat instanta din Timis a respins calitatea procesuala a Romsilva. "Intrucat Ministerul Finantelor este depozitarul proprietatii statului, am adresat o intrebare catre ministrul Gheorghe Ialomitianu (foto) pentru a vedea daca MF are calitate procesuala in aceste cauze", ne-a explicat presedintele Comisiei, adaugand ca in decurs de o luna nu a primit nici un raspuns.