Astăzi e ziua ta... Florin Constantiniu!

Şi-a început cariera în anii '50, când în cercetarea istoriei româneşti legea o făceau Răutu şi Roller. După decenii de vicisitudini, cercul s-a închis şi au revenit alţi Răutu şi Roller, la fel de setoşi de pu­tere, la fel de intoleranţi, la fel de vigilenţi în materie de "corectitudine politică". Istoricul şi academicianul Florin Constantiniu împlineşte astăzi 77 de ani. Îi urăm "La mulţi ani!" şi multă sănătate.

Academicianul Florin Constantiniu este unul dintre cei mai importanţi istorici ai zilelor noastre. A fost cercetător ştiinţific principal la Institutul de Istorie "Nicolae Iorga". A fost distins cu Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române în 1972. A publicat studii despre diferite perioade ale istoriei şi a abordat diverse direcţii de cer­cetare. Este cunoscut, în special, ca au­tor al cărţii "O istorie sinceră a poporului român".

A crezut şi crede în continuare că istoria are o funcţie social-edu­cativă. Regretă profund că, în învăţă­mântul liceal de astăzi, istoria şi-a pierdut această funcţie, iar elevii, pendu­lând între televizor şi telefonul mobil, nu mai freamătă când aud de bătăliile de la Rovine, Călugăreni sau Mărăşeşti.


"Patriotism, în limitele adevărului..."
"Trecutul fiecărui neam este o componentă a conştiinţei identitare. Suntem români, pentru că i-am încorporat în conştiinţa colectivă a naţiunii pe Ştefan cel Mare şi pe Mihai Viteazul, aşa cum francezii, de exemplu, i-au încorporat pe Ludovic al XIV-lea şi pe Napoleon. Am convingerea că istoricul îşi poate sluji cel mai bine neamul aplicând principiul junimist «Patriotism, în limitele adevărului»."


ROMÂNII, ÎN PROPORŢII DIFERITE, AU DEVENIT PRIZONIERII UNEI DEGRADANTE SETE DE CÂŞTIG
"Constat că, astăzi, românii nu mai sunt animaţi de o mare idee, un mare proiect sau un mare ideal şi că au devenit, în proporţii diferite, prizonierii unei degradante sete de câştig: clasa politică vrea vile şi maşini; omul de rând - un pumn de dolari, pe care este dispus să-l câştige alergând pe meleaguri străine ca simbriaş sau mercenar. Nu văd, în aceste condiţii, un viitor de demnitate şi lumină pentru români. Am intrat într-un anonimat al istoriei şi vom rămâne acolo încă mult timp. Am devenit un fel de Burkina Faso a Europei (cer scuze cetăţenilor acestei ţări dacă, prin comparaţia de mai sus, se simt insultaţi). Situaţia aceasta se răsfrânge şi în istoriografie", ne povestea reputatul academician.