21 noiembrie – ziua alegerilor parlamentare în R. Moldova

Alianţa de guvernare de la Chişinău a decis miercuri organizarea alegerilor parlamentare anticipate la data de 21 noiembrie 2010.

Corespondenţă Chişinău

Decizia a fost luată după eşecul referendumului de duminică, prin care partidele din Alianţă au vrut să redea poporului dreptul de a-şi alege preşedintele. Unii analişti spun că în aceste condiţii alegerile din noiembrie sunt extrem de periculoase, deoarece pot readuce la putere comuniştii.
Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, s-a adresat deja Curţii Constituţionale cer~ndu-i să spună dacă s-au întrunit toate condiţiile necesare pentru dizolvarea actualului Parlament. Din câte se vede, liderul PL, Mihai Ghimpu, şi liderul PLDM, premierul Vlad Filat, vor ca Legislativul să fie dizolvat cât mai repede. Alţi doi lideri ai coaliţiei, însă, cel al PDM, Marian Lupu, şi al Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean, încă speră la un consens cu comuniştii în vederea modificării în Parlament a art. 78 din Constituţie care se referă la procedura de alegere a şefului statului. „În zadar!“, le-a spus liderul comunist Vladimir Voronin, care a menţionat că va fi dispus să discute cu partidele din alianţă numai în viitorul Parlament.

În aceste condiţii, Alianţa pentru Integrare Europeană a stabilit miercuri data alegerilor parlamentare anticipate pentru 21 noiembrie 2010, zi de duminică. Analiştii politici spun că aceste alegeri reprezintă un examen foarte serios pentru partidele pro-europene aflate acum la guvernare şi pentru soarta democraţiei moldoveneşti în general.

ARMă DE PROPAGANDĂ
Publicistul Nicolae Negru susţine că după eşecul referendumului de duminică Alianţa a pierdut iniţiativa, iar comuniştii care au chemat la boicotarea referendumului s-au ales cu o armă propagandistică foarte puternică: „Trebuie să spunem că Alianţa s-a pomenit într-o situaţie destul de complicată – într-un fel de impas chiar după eşuarea acestui referendum. A fost un eşec neaşteptat! Liderii Alianţei erau orientaţi spre altceva. Toată maşinăria de partid era orientată spre alegerile prezidenţiale şi chiar accentul se punea pe alegerile prezidenţiale şi mai puţin pe cele parlamentare. Se credea că pretendenţii la funcţia de preşedinte vor fi un fel de locomotive şi vor trage partidul aşa încât să nu mai fie nevoie să acorde prea multă atenţie candidaţilor din listele pentru alegerile parlamentare“, a menţionat Negru.

PROMISIUNI NEONORATE
Alegătorii simpli explică votul de blam de duminică prin neonorarea promisiunilor de către politicienii care au promis schimbarea. Iată doar câteva opinii culese de la Gara de Nord din Chişinău: „Conducerea statului trebuie să fie mai corectă şi ceea ce au promis, să facă pentru oameni! (...) Dacă Parlamentul, care este organul suprem al statului, nu e capabil să aleagă un preşedinte, cum poate să aleagă poporul care este dezorientat acum? (...) Viitorul ni-l facem noi singuri! Singuri ne căutăm de lucru care şi încotro peste hotare. Trebuie să trăim şi noi cumva!“.

Absenteismul la referendumul de duminică a demonstrat că o bună parte din alegători au fost dezamăgiţi de cei pe care i-au ales la 29 iulie 2009 şi care au promis poporului democraţie şi stat de drept. Până în prezent însă puterea politică liberal-democrată nu a reuşit să pună la dispoziţia poporului o justiţie independentă şi o procuratură desprinsă de crima organizată.

A TREIA FORŢĂ
În aceste condiţii, analiştii vorbesc tot mai des despre faptul că ar exista loc pe eşichierul politic pentru o a treia forţă – necomunistă şi în opoziţie cu acţiunile cuminţi ale actualei guvernări. Deocamdată se observă trei pretendenţi la poziţia de „forţa a treia“ în Republica Moldova. Politicianul Sergiu Mocanu s-a manifestat în ultima vreme ca un aprig luptător cu mafia, iar la conferinţa de presă susţinută miercuri, el a lăsat clar să se înţeleagă că va influenţa viaţa politică din Moldova la următoarele alegeri. Un alt personaj este ex-ministrul Securităţii, Valeriu Pasat, adăpostit de Moscova atunci când era prigonit de liderul comunist Vladimir Voronin. Pasat a pledat joi pentru „reintegrarea Moldovei în spaţiul estic“ şi pentru „declararea limbii ruse ca a doua limbă de stat în Republica Moldova“. Al treilea pretendent este liderul PPCD, Iurie Roşca. Acesta a autodeclarat oficial PPCD ca „forţa a treia“. Societatea percepe însă această formaţiune ca o filială a Partidului Comuniştilor, având în vedere aşa-numita „coaliţie monstruoasă“ din perioada guvernării comuniste.