Calitatea democraţiei în România anului 2009 a scăzut - raport

Freedom House a cotat în scădere calitatea democraţiei în România, ratingul ţării noastre fiind, în 2009, de 3,46 faţă de 3,36 în 2008, pe o scară de la 1 la 7, unde valoarea maximă reprezintă nivelul minim al progreselor înregistrate de un stat monitorizat.

Scăderea ratingului general se datorează diminuării punctajelor primite în anumite sectoare analizate de specialiştii Freedom House. Comparativ cu ratingurile primite în 2008, Freedom House a scăzut punctajele României în 2009 în sectoarele denumite generic "administraţie centrală", "proces electoral" şi "independenţa presei", menţinându-le constante pe cele vizând societatea civilă, administraţia locală, independenţa sistemului judiciar şi lupta împotriva corupţiei.

Niciunul dintre cele şapte domenii analizate de Freedom House nu a avut un punctaj în creştere în 2009.

Scăderea ratingului administraţiei centrale româneşti este motivat prin tensiunile politice din interiorul coaliţiei PSD-PDL care a guvernat ţara în 2009, neînţelegeri care au culminat cu demiterea ministrului de Interne, urmată de adoptarea unei moţiuni de cenzură împotriva Cabinetului Boc şi de eşecurile în numirea unui nou premier până la finalul alegerilor prezidenţiale de la sfârşitul anului.

Această situaţie a periclitat asistenţa financiară solicitată de România Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene.

Calitatea procesului electoral în 2009 a scăzut, pe fondul "dovezilor de fraude grave" şi al manipulării a numeroase sondaje, în contextul alegerilor europarlamentare, prezidenţiale şi a scrutinului pentru un referendum popular.

"Autoritatea nou-creată, independentă de supraveghere a alegerilor, Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), s-a dovedit a fi ineficientă", scriu raportorii Freedom House, calificând alegerile prezidenţiale de la sfârşitul anului trecut drept "cele mai agitate" din istoria post-comunistă a României.

Ratingul vizând activitatea societăţii civile nu a putut fi crescut, în ciuda activităţii intense a ONG-urilor anticorupţie, spre exemplu, din cauza partidelor politice, care, scriu cei de la Freedom House, au continuat să creeze "grupuri alternative", în scopul uzurpării influenţei societăţii civile.

"Din cauza presiunilor economice şi politice care au persistat asupra societăţii civile, ratingul rămâne 2,50", mai scriu cei de la Freedom House.

Interferenţa politicului şi scăderea standardelor profesionale ale jurnaliştilor, pe fondul crizei economice, sunt cauzele pentru care ratingul independenţei presei în România anului 2009 a fost scăzut de la 3,75 la 4,00.

Absenţa reformelor în administraţia locală, cauzată de lupta politică la vârf şi de faptul că Executivul "a subminat" autonomia locală prin impunerea unor condiţii nefavorabile în acordarea fondurilor, a făcut ca ratingul României în 2009 în acest domeniu să rămână staţionar, la valoarea de 3,00.

Pe de-o parte, România a reuşit să adopte noile coduri - civil şi penal, cu respectarea obligaţiilor impuse de Uniunea Europeană. Însă, pe de altă parte, sistemul judiciar a fost afectat de greva magistraţilor, precum şi de practica acestora de a pronunţa sentinţe favorabile lor în dosarele în care cereau beneficii financiare. În acest context, ratingul sistemului judiciar românesc a rămas constant în 2009, la valoarea 4,00.

Din punct de vedere al luptei anticorupţie, Freedom House observă progrese în ceea ce priveşte urmărirea penală a înalţilor demnitari, precum şi faptul că, în premieră, Parlamentul a aprobat urmărirea penală a unor membri acuzaţi de fapte de corupţie. Însă absenţa rezultatelor definitive în procese - aşteptate, potrivit Freedom House, în 2010 - au făcut ca ratingul în acest domeniu să rămână staţionar, la nivelul 4,00.

Prognoza specialiştilor ONG-ului pentru anul în curs este că majoritatea parlamentară fragilă ar putea fi marele obstacol în calea unei guvernări eficiente şi a unei scăderi masive a cheltuielilor publice.

"Guvernul ar putea să nu aibă capacitatea de a trece prin Parlament legi vitale, în contextul majorităţii fragile", conchid raportorii organizaţiei.

În ultimii zece ani, cel mai scăzut rating al calităţii democraţiei româneşti conform rapoartelor anuale "Nations in Tranzit" ale Freedom House a fost de 3,79, el înregistrându-se în anul 2002. Cele mai mari progrese au fost făcute de România în 2007, când Freedom House cota calitatea democraţiei de la noi cu 3,29 puncte.

Autorii secţiunii dedicate României din raportul "Nations in Tranzit" al Freedom House au fost Laura Ştefan, Dan Tăpălaga şi Sorin Ioniţă.