Europa va avea cel mai mare centru de criogenie la Râmnicu Vâlcea

Institutului Naţional de Criogenie şi Separări Izotopice (ICSI) din Râmnicu Vâlcea va deveni cel mai important centru de cercetări criogenice din Europa.

În aproximativ doi ani, la Râmnicu Vâlcea se va finaliza construcţia unui laborator de temperaturi scăzute pentru aplicaţii criogenice, majorându-se capacitatea de frig a instalaţiei pilot de separare a tritiului, element indispensabil în funcţionarea reactoarelor nucleare de la Cernavodă. Contractul în ceea ce priveşte proiectul denumit "Cryo-Hy" va fi semnat mâine la Palatul Victoria, între ICSI Râmnicu Vâlcea şi Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică. Proiectul face parte din Programul Operaţional Sectorial - Creşterea Competivităţii Economice, Axa Prioritară 2 şi are o valoare de circa 12,5 milioane de euro. "Acest proiect are două segmente importante: Primul este naşterea unui nou laborator de criogenie care va presupune lucrări de construcţie-montaj cu dotări de echipamente şi tehnologie unicat în Europa, pentru că nimeni nu a mai cerut asemenea puteri. Cel de-al doilea segment va permite cercetarea unor noi câmpuri în zona fuziunii nucleare. Acesta este poate cel mai important eveniment pentru România în sfera cercetării şi o să fie un proiect implementat şi în viaţa noastră cotidiană, pentru că poate să se arunce şi spre partea de cercetare medicală, desigur, referindu-ne la anii, 2014-2015", a declarat pentru Jurnalul Naţional, prof. dr. Ioan Ştefănescu, directorul ICSI Râmnicu Vâlcea.

ICSI - etalon în cercetare
Acesta nu este singurul merit al institutului vâlcean. Succesele de până acum rămân însă cele din sfera fuziunii nucleare, urmate de cele din zona experimentelor cu hidrogen şi pile de combustibil. ICSI Râmnicu Vâlcea a creat prima maşină propulsată cu hidrogen din România, reuşită apreciată de grupul Renault, care s-a arătat interesat de punerea în practică a acestui sistem nepoluant. Institutul deţine, de asemenea, singurul laborator din ţară care este în măsură să autentifice calitatea vinurilor şi este creatorul "Apei Vii - Qlarivia" - apa medicinală sărăcită în deuteriu care a pătruns deja cu succes pe piaţa maghiară, americană şi japoneză. Realizarea ICSI este demnă de laude, în condiţiile în care în România cifra alocată din PIB cercetării este una ridicolă. Deşi aleşii ţării susţin că din ianuarie 2011, contribuţia din bugetul de stat, către acest sector important va creşte cu 2%, cercetătorii găsesc anunţul făcut oarecum fantezist.