Cum a sabotat statul român dezvoltarea rurală

Primarii din mediul rural au tocat inutil 1.000 miliarde de lei vechi, pe timp de criză, pentru că Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) a schimbat regulile de finanţare europeană pe măsura 322 - axa III, după ce proiectele au fost depuse. Modificările au avantajat unii participanţi, printre care clienţii fostei firme de consultanţă a lui Mihai Vădan, directorul APDRP.

APDRP este ameninţată cu un val de procese pentru că la ultima sesiune de depunere a proiectelor pe măsura 322, din perioada 15 iunie-31 iulie 2009, a împărţit „româneşte"  750 milioane de euro. 970 din cei 1.699 de participanţi, adică 58%, au depus contestaţii. Rezultatele contes­ta­ţiilor au fost centralizate abia în aceas­tă vară, însă mulţi dintre cei care nu au primit răspuns favorabil se gândesc să acţioneze agenţia în judecată. „În medie, pregătirea unui proiect pentru finanţare europeană s-a ridicat la un miliard de lei vechi. Am discutat cu alţi colegi şi vom da agenţia în judecată.Este o bătaie de joc. S-a schimbat regula jocului după ce meciul s-a încheiat", a ameninţat Ştefan Timofte, primarul comunei ieşene Tomeşti.

Ştiind de la început regulile finale de finanţare, orice primar ar fi avut cum să evalueze dacă are sens să angajeze cheltuieli cu redactarea unui proiect. Socotind că fiecare contestatar a cheltuit un mi­liard de lei vechi cu redactarea proiectului, rezultă că România a îngropat 1.000 miliarde de lei vechi. Un alt risc vine din partea Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) care, în caz de nereguli, poate dispune returnarea fondurilor către Comunitatea Europeană.

GHIDUL SOLICITANTULUI, APROBAT CU PATRU ZILE ÎNAINTE DE SESIUNE
Bulibăşeala de pe măsura 322 a început o dată cu elaborarea Ghidului Solicitantului, adică acele in­struc­ţi­uni în baza cărora trebuiau completate, de­puse, evaluate şi aprobate cererile de finanţare. Ghidul a căpătat carac­ter oficial cu numai patru zile înainte de sesiunea de depunere a pro­iec­te­lor, pe 11.06.2009, când a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Agri­cul­turii şi Dezvoltării Rurale nr. 379. Până la apariţia no­u­lui ghid, majoritatea amatorilor de fon­d­uri europene s-au orientat după cel din anul 2008. Când au apărut ul­timele reglementări, aceştia s-au tre­zit că au nevoie de documente ca­re, în une­le cazuri, erau imposibil de obţinut în timp util.

De exemplu, spre deosebire de Ghidul din 2008, cel din 2009 a prevăzut punctaj gene­ros pentru proiectele realizate de co­mu­ne care au încheiat un protocol de colabora­re cu ONG-uri sau unităţi de cult. O parte a comunelor care, în ul­­timul mo­ment, au dorit să-şi maxi­mi­zeze şansele luând ca parteneri ONG-uri, s-au lovit de un obstacol: obli­ga­ti­vi­ta­tea ca parteneriatele să fie aproba­te în Consiliul Local. Cum Ghi­dul a apărut vara, când aleşii lo­cali au intrat în vacanţă, întrunirea con­­siliilor locale a fost extrem de dificilă.

„LIMBA" DIN DOSUL SATULUI LASĂ COPIII FĂRĂ GRĂDINIŢE
Mihai Vădan, directorul uns de PDL în fruntea APDRP, nu re­cu­noaş­te că a schimbat regulile după ter­minarea jocului. „Considerăm ca fiind nefondate afirmaţiile potrivit că­rora au fost aduse modificări Ghi­dului Solicitantului", a precizat acesta. Toamna trecută, botezând-o „era­tă" în loc de „modificare", APDRP a adus Ghidului o clarificare ce a scos din joc toate comunele care au solicitat fonduri europene pentru construirea unor grădiniţe şi au ţinut o evidenţă corectă a listei de inventar. Textul iniţial al Ghidului pre­ve­dea că se pot construi grădiniţe în „lo­cali­ta­tea (satul)" în care astfel de obi­ecti­ve nu există. Clarificarea din toam­nă a înlocuit „localitatea (satul)" cu „lo­ca­litatea (comuna)".

Cum în România există cu duiumul sate fără gră­di­ni­ţă, dar nu şi comune, eligibile au fost doar proiectele acelor comune care, printr-o divină inspiraţie, au omis să-şi treacă asemenea obiective pe lista de inventar. Practic, iscusinţa lui Vădan în folosirea limbii române a lăsat mii de copii fără grădiniţe.

INSPECTORI INSTIGAŢI LA ABUZ ÎN SERVICIU
O notă internă semnată de Mihai Vădan şi transmisă către centrele re­gi­onale pe 10.09.2009, după de­pu­ne­rea cererilor de finanţare, a modi­fi­cat încă o dată regulile după termi­na­rea jocului. În mod abuziv, nota so­licita inspectorilor din teritoriu să acorde punctajul aferent criteriului de se­lecţie 9 din Ghidul Solicitantului nu­mai dacă proiectele îndeplineau cumulativ patru condiţii, între care una inexistentă în Ghid. Condiţia abe­rantă prevedea ca în studiul de feza­bilitate (SF) să fie trecute men­ţi­u­nile despre parteneriatele cu ONG-uri sau unităţi de cult. Conţinutul unui studiu de fezabilitate este reglementat clar de HG 28/2008 şi nu pre­ve­de asemenea cerinţe. Orice par­te­ne­riat cu ONG trebuia înscris într-o altă anexă, care oricum făcea parte din nomenclatorul de documente obli­ga­to­rii ale cererii de finanţare.




Astfel, toţi cei care au avut inspiraţia de a nu res­pecta HG 28/2008 şi de a completa suplimentar date care nu erau sti­pu­­late în Ghid au fost avantajaţi. Sfidând logica elementară, Mihai Vădan ne-a explicat, în scris, că nota in­ternă din 10 septembrie 2009 a fost tri­misă tocmai „în sco­pul corelării pre­vederilor Ghidului Soli­citantului cu cele ale HG 28/2008".

ÎN LIPSA DOCUMENTELOR, VĂDAN SE VREA CREZUT PE CUVÂNT
În mod ciudat, Ordinul MADR nr. 379 din 11.06.2009, care a aprobat Ghidul Solicitantului aferent sesiunii din anul 2009, nu a fost publicat în Monitorul Oficial, deşi alte ordine, cu impact mult mai mic, au fost publi­cate. Actul nu se găseşte nici pe site-urile MADR şi APDRP. „Având în vedere că acest ordin reprezintă un act administrativ cu caracter intern, instituţional nu a făcut obiectul pu­blicării în Monitorul Oficial", susţine Mihai Vădan. Potri­vit Legii 52/2003 privind transparenţa decizională, MADR şi APDRP aveau obligaţia să organizeze dezbateri publice asupra proiectului de ghid cu minimum 30 de zile înainte de a-l aproba, după ce, în prealabil, ar fi informat mass-media şi potenţialele părţi interesate, în cazul de faţă primari, firme de consultanţă şi oameni de afaceri.

„Nu am primit solicitări în vederea organizării unor întâlniri publice pentru dezbaterea proiectelor de ghiduri", susţine Mihai Vădan, menţionând însă că pe site-ul MADR şi APDRP există şi acum Ghidul Solicitantului, fiind postat încă de pe 11 iunie 2009. Deşi i s-a cerut punctual, Mihai Vădan nu a furnizat nici un document din care să rezulte că potenţialele părţi interesate au fost înştiinţate de elaborarea proiectului de ghid. Fireşte, cei interesaţi nu aveau cum să solicite o întâlnire pu­blică fără a fi informaţi că s-a elaborat un proiect de act normativ.

CATASTROFA DE LA STAT A FOST MA­NA­GER DE TOP ÎN PRIVAT
Directorul APDRP a demonstrat adevărate competenţe manageriale în privat, cât timp a fost patronul firmei de consultanţă în atragerea fondurilor europene SC Mob Vad SRL din Dâmboviţa. Când a fost numit director la stat, Mihai Vădan a renunţat la firmă contra sumei de 500 de lei, deşi aceasta înregistrase profit de 424.634 de lei. Părţile sociale au fost preluate de Florina Matei, angajată la o altă firmă a familiei Vădan. Doi dintre clienţii de la care Mob Vad a încasat peste 250.000 de lei, primăriile Vârfuri şi Vişineşti, au participat la sesiunea din 2009 pe măsura 322. Vizionari şi intuitivi, cei doi clienţi şi-au ales drept componentă dominantă „infrastructura de drum". Spre norocul lor, varianta de ghid aprobată de MADR a acordat 25 de puncte pentru această componentă, cu 15 puncte mai mult faţă de cât prevedea textul fluturat în dezbaterea-simulacru.

Punctajul obţinut de proiectele comunelor Vârfuri (66 pct.) şi Vişineşti (64 pct.) poate fi studiat pe site-ul APDRP, la poziţiile 68 şi 206 din Raportul de Selecţie. Introducerea punctajului pentru parteneriate cu ONG-uri, problemele de limbă din interiorul APDRP şi nota internă care a instigat inspectorii la abuz în serviciu au poziţionat clienţii Mob Vad, printre alţii, deasupra baremului de 64 de puncte, cel mai mic punctaj obţinut de un proiect care a primit finanţare. Chestionat asupra intereselor sale personale, Mihai Vădan a refuzat orice explicaţie. „Solicitarea dumneavoastră se referă la aspecte care nu ţin de activitatea Agenţiei şi reprezintă o abordare incorectă şi subiectivă. Drept urmare, directorul general al APDRP îşi rezervă dreptul de a nu răspunde la întrebările pe care le-aţi transmis", precizează un comunicat al APDRP.


•Articolul a fost realizat cu sprijinul Agenţiei de monitorizare a presei - Active Watch, în cadrul Proiectului „Transparenţa fondurilor europene în România", finanţat din Fonduri PHARE 2007.