Deva – Orăştie, povestea fără sfârşit a autostrăzii care nu a început!

România a ajuns să se milogească de Comisia Europeană ca să prelungească perioada în care poate folosi fondurile ISPA pentru construirea tronsonului din coridorul IV paneuropean care leagă Deva de Orăştie.

Şi aceasta pentru că de patru ani Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) nu a reuşit să atribuie lucrarea, cu toate că până acum au existat patru tentative. Ultima e în derulare. 12 consorţii s-au prezentat la licitaţia pentru construirea respectivei bucăţi de autostradă. Relicitarea a avut loc la data de 19 mai, dar încă nu s-a stabilit un câştigător. Reprezentanţii CNADNR spun că acum se verifică toate ofertele şi că în cursul acestei luni va fi cunoscut câştigătorul.

La ultima strigare, cea din luna mai, nici nu s-au deschis bine ofertele de licitaţie că, în dulcele stil românesc, mai multe firme au fost excluse din start de CNADNR din procedura de atribuire. De altfel, problema autostrăzii invizibile Deva - Orăştie a fost îndelung prezentată şi de Radu Berceanu, care se arăta indignat de contestaţiile care curg cu nemiluita în cazul atribuirii contractului pentru autostrada din judeţul Hunedoara. Ministrul declara pe atunci că se poartă moda ca cel de pe locul cinci să îl conteste pe câştigător până când acesta, sătul de situaţie, cedează 20% din lucrare. De această dată însă, locul doi a fost exclus din start din licitaţie chiar de CNADNR. Motivul găsit ar fi fost o neregulă în garanţia depusă de consorţiul de pe locul doi, prin liderul Puentes Y Calzados Infraestructures SLU, o asociere de patru firme.

Surse din Ministerul Transporturilor susţin însă că excluderea asocierii care ocupa locul al doilea a avut un scop politic, asta pentru că aceia care ocupă poziţia a treia, asocierea dintre Straco - Strabag ar trebui să ia contractul pentru Deva - Orăştie. Locul al doilea, odată exclus din licitaţie devansează poziţiile automat. Lucrurile nu au rămas însă după bunul plac al legilor interne din CNADNR. Asta pentru că asocierea exclusă a câştigat în instanţă, Curtea de Apel Bucureşti dispunând obligarea CNADNR la reluarea procedurii de atribuire prin licitaţie publică la faza deschiderii ofertelor. Orice acţiune întreprinsă de Companie, chiar şi un recurs la sentinţa existentă ar duce la un proces îndelungat care ar putea face ca România să piardă automat fondurile pe care le are de mai bine de patru ani.

Tocmai pentru a întâmpina "pierderile politice" şi a aşterne liniştiţi jocurile de culise pentru licitaţia Deva - Orăştie, conducerea CNADNR a încercat obţinerea unui acord de principiu privind extinderea perioadei în care pot fi accesate fondurilor ISPA. Lupa pentru locul doi în proiectul Deva - Orăştie este atât de acerbă, întrucât, spun surse din Ministerul Transporturilor, oferta de pe locul întâi ar fi necalificabilă. Contactat telefonic, Alexandru Horpos, directorul Straco, cel despre care se spune că ar fi favorit în cursa pentru Deva - Orăştie, a precizat: "De unde ştiţi pe ce loc suntem? Nici noi nu ştim! Pachetele sunt închise. Eu vă dau în judecată dacă ştiţi pe ce loc este fiecare! Dacă ceilalţi ştiu pe ce loc sunt, eu nu ştiu.

Există un punctaj şi comisia decide. Deci numai preţurile pe care un constructor le oferă nu sunt reale. Nu am discutat cu autorităţile să ştiu ce se întâmplă şi nu mă interesează". Trebuie să precizăm însă faptul că, în procesele-verbale de deschidere, comisia revizuieşte şi ofertele financiare ale tuturor ofertanţilor. Astfel că, prima clasificare s-a realizat încă din luna iunie. Încă de atunci, fiecare ofertant îşi cunoaşte exact poziţia, cel puţin din punct de vedere financiar.

O altă problemă a proiectului Deva - Orăştie este lipsa consultantului, cel care ar fi trebuit să medieze relaţiile dintre companie şi ofertanţi. Potrivit constructorilor, documentaţia este verificată de o comisie a CNADNR, comisie ce are un singur responsabil - directorul pe calitate în cadrul companiei, Petre Dumitru. Acesta s-a dovedit extrem de obedient şi "echidistant", recomandându-l cu prisosinţă scandalul consultanţei pentru tronsonul Cernavodă - Medgidia, Medigia - Constanţa.

Şef de comisie şi atunci, Dumitru a dat de două ori câştig de cauză firmei care ocupa locul 4 din punct de vedere al ofertei financiare. În ciuda existenţei a două hotărâri judecătoreşti în favoarea Search Corporation, participantă la licitaţie pentru consultanţa celor două tronsoane, Dumitru a refuzat să le pună în aplicare.

Nici în următorii patru în ani în judeţul Hunedoara nu se va circula pe autostradă. Iniţial, lucrările trebuiau să înceapă în 2007 şi să fie finalizate în 2010, atunci când se încheie programele ISPA. După trei încercări de atribuire a contractului, CNADNR a organizat la 19 mai o relicitare. Directorul "Autostrăzi" din cadrul CNADNR, Adrian Ionescu, a declarat: "Nu pot spune cu precizie cât va mai dura. Sunt mii de pagini pe care le-au depus participantele la procedura de relicitare pentru acest tronson. Facem o verificare amănunţită pentru că este vorba despre fonduri în valoare de peste 253 de milioane de euro. În câteva săptămâni vom şti cine este constructorul şi, după ce vor fi parcurse toate etapele legale vom semna şi contractul". Criteriul de atribuire a contractului este "oferta cea mai bună din punct de vedere economic". În alegerea ofertei câştigătoare, propunerea financiară va avea o pondere de 50%, iar cea tehnică tot 50%.

Valoarea estimată a contractului este de 253.375.705,12 euro. Trei sferturi din finanţare vine de la UE, iar restul de la Guvernul României. Practic, era vorba despre fonduri ISPA, iar acestea erau aplicabile până la 31 decembrie 2010. În fapt, aceşti bani se pot pierde dacă nu există motive bine întemeiate pe care autorităţile române să le prezinte în faţa Comisiei Europene. Directorul "Autostrăzi" din cadrul CNADNR, Adrian Ionescu, susţine însă că există deja acordul de principiu al părţii europene pentru ca banii că fie folosiţi până în 2012: "De principiu, Comisia Europeană a fost de acord ca fondurile să fie folosite până la sfârşitul anului 2012. Dacă nu vor fi contestaţii în instantă, cred că deja în septembrie ar putea chiar să înceapă lucrările pe bucata dintre Deva şi Orăştie".


Un alt pod Basarab în judeţul Hunedoara
Traseul tronsonului Deva - Orăştie porneşte din Şoimuş, urmează cursul râului Mureş, unde va avea două supratraversări până în zona Aurel Vlaicu, iar în rest păstrează malurile Mureşului. Bypass-ul traversează suprafaţa comunelor Şoimuş, Hărău, Rapolt, Turdaş şi a oraşelor Simeria, Orăştie şi Geoagiu. Proiectul prevede 19 poduri, din care cel mai dificil este un pod peste Mureş, care are 2 kilometri lungime. Construcţia acestuia se ridică la dificultatea şi anvergura podului Basarab din Bucureşti. Construirea tronsonului Deva - Orăştie este însă cu atât mai importantă cu cât pe DN 7, care preia tot transportul rutier spre graniţa de Vest a României, a devenit în ultimii ani cea mai aglomerată şosea din ţară. Aici trec zilnic 30.000 de maşini, iar în perioada de vară chiar şi 40.000.