Guvernul Boc, zero barat

Din 24 decembrie 2009, data la care a fost învestit, Cabinetul Boc IV n-a suferit nici o modificare, dar istoria guvernelor conduse de preşedintele PDL n-a fost deloc una liniştită.

22 decembrie 2008 - învestirea. Guvernul Boc I a fost aprobat de Parlament cu 324 de voturi pentru şi 112 împotrivă, numărul minim de voturi pentru învestire fiind 236. Guvernul a fost compus din miniştri PDL şi PSD, echipa iniţială fiind următoarea: viceprim-ministru - Dan Nica (PSD), ministrul Finanţelor Publice - Gheorghe Pogea (PDL), ministrul Administraţiei şi Internelor - Gabriel Oprea (PSD), ministrul Transporturilor şi Infrastructurii - Radu Berceanu (PDL), ministrul Afacerilor Externe - Cristian Diaconescu (PSD), ministrul Economiei - Adriean Videanu (PDL), ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării - Ecaterina Andronescu (PSD), ministrul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei - Vasile Blaga (PDL), ministrul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Marian Sârbu (PSD), ministrul Apărării Naţionale - Mihai Stănişoară (PDL), ministrul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti - Cătălin Predoiu, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale - Ilie Sârbu (PSD), ministrul Turismului - Elena Udrea (PDL), ministrul Sănătăţii Publice - Ion Bazac (PSD), ministrul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional - Theodor Paleologu (PDL), ministrul Mediului - Nicolae Nemirschi (PSD), ministrul Tineretului şi Sportului - Monica Iacob Ridzi (PDL), ministrul IMM-urilor, Comerţului şi Mediului de Afaceri - Constantin Niţă (PSD), ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale - Gabriel Sandu (PDL). Ultimul, dar nu cel din urmă, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul - Victor Ponta (PSD)

13 ianuarie 2009 - prima demisie. Nici n-a trecut bine euforia învestirii, că au şi început scandalurile. Mai întâi la Ministerul de Interne, unde şerpăria intereselor legate de serviciul de informaţii al instituţiei a determinat schimbarea a trei miniştri. Gabriel Oprea a demisionat la 13 ianuarie 2009, apoi a fost nominalizat Liviu Dragnea, care a demisionat şi el după zece zile, fiind instalat ca ministru în final Dan Nica - el însuşi devenit motivul, sau pretextul, ieşirii PSD de la guvernare în octombrie 2009. Gabriel Oprea, cunoscut de pesedişti ca fiind calul troian al PDL în PSD, a şi fost recompensat de Traian Băsescu cu încă o stea de general, a patra, pentru scurta prestaţie de la MAI şi pentru că şi-a dat demisia, după cum el însuşi a recunoscut. Adevărata recompensă a venit după un an, când a fost numit ministru al Apărării în Guvernul Boc IV PDL-UDMR.

14 iulie 2009 - demisia lui Ridzi. Două scandaluri răsunătoare au fost legate de ministrul Tineretului şi Sportului, Monica Iacob Ridzi, şi de ministrul Turismului, Elena Udrea. Ridzi şi-a dat demisia la 14 iulie 2009, la şapte luni de la învestire şi după două luni de dezvăluiri legate de cheltuielile pe care le-a făcut cu organizarea de către minister a unor evenimente precum Ziua Tineretului, pentru care a închiriat o scenă de scânduri cu 75.000 de euro. La începutul acestui an, DNA a şi cerut acordul Parlamentului pentru începerea urmăririi penale, dar cursul procedurilor juridice s-a blocat, pentru că Ridzi refuză să vină la audieri în cadrul Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, ea fiind deputat. Ridzi a fost înlocuită la conducerea ministerului de Sorina Plăcintă.

Un alt ministru care a devenit subiectul dezvăluirilor de presă este Elena Udrea, pentru campania "Romania Land of Choice", cu lansarea la Paris a clipului de promovare a turismului românesc, precum şi pentru celelalte achiziţii ale ministerului. Ambele ministrese au fost cercetate de comisii de anchetă parlamentare. Mai norocoasă decât Ridzi, Udrea a obţinut un NUP din partea procurorilor. În această vară, Elena Udrea a fost protagonista unui nou scandal: lansarea brandului de ţară, o frunză cu îndemnul "Explore de Carpathian Garden". Ea a fost acuzată că a alocat 900.000 de euro pentru o frunză care a fost plagiată şi care putea fi cumpărată de pe internet mult mai ieftin, cu 250 de dolari. În final, autorii brandului au anunţat că, dacă e nevoie, vor modifica grafica frunzei.

1 octombrie 2009 - ieşirea PSD de la guvernare. În apropierea alegerilor prezidenţiale, Guvernul
Boc I s-a destrămat prin retragerea PSD. Ministrul de Interne, Dan Nica, declarase că PDL a închiriat autobuze pentru ziua alegerilor prezidenţiale, având intenţia de a frauda votul. Băsescu i-a cerut demisia, Nica a refuzat, iar scandalul a culminat cu retragerea miniştrilor PSD. La 1 octombrie, Boc a înlocuit miniştrii demisionari cu interimari, el asigurând interimatul la Educaţie, Predoiu pe cel de la Externe, Videanu la Sănătate, Berceanu la Agricultură, Pogea la Muncă, Gabriel Sandu la IMM-uri şi Plăcintă la Relaţia cu Parlamentul.

13 octombrie 2009 - moţiunea de cenzură. Guvernul Boc II a fost răsturnat însă de Parlament, prin adoptarea, pentru prima dată în istoria postdecembristă, a moţiunii de cenzură iniţiate de PNL şi PSD. Deşi Boc a fost primul premier demis prin moţiune de cenzură, el a supravieţuit în funcţie, conducând un guvern cu un statut incert - Boc III, până la data alegerilor prezidenţiale, timp în care PSD şi PNL s-au chinuit să-l convingă pe Traian Băsescu să-l desemneze prim-ministru pe Klaus Johannis, iar Traian Băsescu a trimis în Parlament numai premieri-iepuraş: Lucian Croitoru şi Liviu Negoiţă.

24 decembrie 2009 - o nouă învestitură. După ce Traian Băsescu a câştigat un nou mandat de preşedinte, Emil Boc a fost numit din nou prim-ministru, formând un guvern PDL-UDMR, cu sprijinul transfugilor din PSD, reuniţi ulterior sub pălăria UNPR, cărora le-a şi dat un post ministerial, cel de ministru al Apărării - pentru Gabriel Oprea. Noul Guvern a fost învestit de Parlament, cu 276 de voturi pentru şi 135 de voturi împotrivă, iar din el fac parte: Marko Bela - vicepremier, Vasile Blaga - ministrul Administraţiei şi Internelor, Adriean Videanu - ministrul Economiei, Sebastian Vlădescu - ministrul Finanţelor, Teodor Baconski - ministrul de Externe, Radu Berceanu - ministrul Transporturilor, Laszlo Borbely - ministrul Mediului, Elena Udrea - ministrul Dezvoltării şi Turismului, Gabriel Oprea - ministrul Apărării, Kelemen Hunor - ministrul Culturii, Cătălin Predoiu - ministrul Justiţiei, Gabriel Sandu - ministrul Comunicaţiilor, Mihail Şeitan - ministrul Muncii, Daniel Funeriu - ministrul Edicaţiei, Cseke Attila - ministrul Sănătăţii, Mihail Dumitru - ministrul Agriculturii. Ca dovadă a "preocupării" pe care o are pentru relaţia cu Legistivul, Guvernul Boc a desfiinţat postul de ministru pentru relaţia cu Parlamentul, fiindu-i perfect egal dacă Legislativul îi adoptă sau nu proiectele de lege şi ordonanţele pe care le emite.

Guvernare prin ordonanţe de urgenţă şi legi abramburite
Aproape 200 de ordonanţe de urgenţă au ieşit din pixul lui Emil Boc & company în timpul celor aproape 22 de luni de guvernare în diverse formule: nouă în ultima lună a primului an de guvernare, 111 anul trecut şi încă 75 anul acesta. Dintre ele, cinci nu au reuşit să treacă testul controlului de constituţionalitate - cele două ordonanţe de urgenţă consecutive privind servicii publice deconcentratele menite a instala şi apoi păstra clientela politică în funcţie. Cele două ordonanţe au generat haos în ţară şi s-a lăsat cu procese din partea celor destituiţi abuziv şi în urma cărora guvernul Boc e bun de plată. De asemenea, a fost declarată neconstituţională ordonanţa prin care se amâna majorarea salariilor dascălilor cu 50%, ordonanţa care interzicea cumulul pensie-salariu, dar şi OUG prin care se reduceau pensiile cu 15%. Executivul Boc a avut timp, printre două OUG-uri, să elaboreze şi modificări legislative în domenii importante, de cele mai multe ori făcute alandala.

Exemplele ar putea începe cu legea învăţământului, pe care mai întâi Executivul şi-a asumat răspunderea, pentru ca apoi, după ce CCR a declarat actul neconstituţional, acesta să fie modificat şi trimis spre dezbatere Legislativului. La telenovela ANI şi Guvernul Boc a avut o contribuţie importantă, după ce modificările făcute au fost declarate neconstituţionale şi au trebuit remodificate de Parlament. Codul fiscal a suportat modificări importante în ultimele luni, în ideea lărgirii categoriilor impozitate, persoanele plătite pe DDA, PFA sau convenţii civile fiind puse să plătească noi impozite. Scandalul acestor modificări, considerate neconstituţionale de societatea civilă, este în plină desfăşurare, Guvernul fiind chemat în instanţă pentru anularea acestora. Legea salarizării unitare, adoptată prin asumarea răspunderii şi intrată în vigoare la începutul anului, se pregăteşte de noi modificări, un alt proiect aflându-se acum în dezbatere publică.
   ● Aniela Nine