x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Scenariul jefuirii banului public

Scenariul jefuirii banului public

de Anca Alexe    |    Florina Zainescu    |    27 Iul 2009   •   00:00
Scenariul jefuirii banului public
Sursa foto: Dragoş Savu/Jurnalul Naţional
Ministerul Turismului - Planul anual al achiziţiilor publice pe anul 2009 format pdf

Modul în care şi-a planificat Elena Udrea cheltuielile de achiziţii pentru anul 2009 arată dispreţul pe care îl au guvernanţii pentru banul public. Bugetele mai mult decât generoase alocate pentru achiziţionarea de consumabile sau materiale de protocol arată că funcţionarii statului nu au nici o legătură cu realităţile economice. Sumele mult umflate faţă de preţurile pieţei şi posibilitatea de a face achiziţii directe ridică cel puţin semne de întrebare, iar în unele cazuri apare chiar suspiciunea de corupţie.

Planul anual de achiziţii publice pe anul 2009, pe care vi l-am prezentat pe larg în ziarul de vineri, conţine cifre care ar face să roşească oricare manager de la o firmă privată. Vineri, reprezentanţii Ministerului Turismului au admis că au buget de 75.000 de euro pentru achiziţionarea de perdele, draperii şi jaluzele. Nu îşi pot explica însă de unde a apărut această cifră, neştiind cine a inclus-o în buget! Şi aceasta este doar unul dintre capitolele unde bugetul este exorbitant.

Ne întrebăm dacă doamna Udrea ar fi fost la fel de generoasă cu bugetarea cheltuielilor la firmele domniei sale. Oare secretarul de stat Sorin Munteanu, şeful serviciului de achiziţii publice Bogdan Răileanu, directorul Mihaela Dincă, secretarul general al ministerului Gheor­ghe Nastasia sau directorul direcţiei econo­mice Alina Ioana Dincă au avut vreo tresărire când au avizat dezmăţul din bani publici inclus în Planul de achiziţii?

Singurul argument de care se folosesc angajaţii Ministerului Turismului pentru a se apăra este că Planul de achiziţii conţine doar bugete estimate şi că până acum a fost cheltuit doar 11% din acest buget. Rămâne de văzut cât de adevărate sunt aceste afirmaţii şi rostul Co­mi­si­ei Parlamentare de Anchetă este tocmai acesta. Dacă aceste sume ar fi cheltuite integral, la preţurile medii, s-ar ajunge în situaţii de-a dreptul absurde: angajaţi îngropaţi în milioane de coli de hârtie, zeci de mii de CD-uri şi mii de DVD-uri, sute de mii de kilometri parcuşi prin ţară sau cu limuzine închiriate în străinătate, milioane de cafele care să îi energizeze pe angajaţii ministerului.
3 MILIOANE DE COLI DE HĂRTIE
Ministerul Turismului are alocat 72.293 de lei (13.500 de euro + TVA) pentru achiziţionarea de hârtie pentru fotocopiatoare. Potrivit spe­ci­a­liştilor în domeniul furniturii de birou, un top de hârtie costă 12 lei. Ca atare, din fondurile alocate, ministerul poate achiziţiona peste 6.000 de topuri de hârtie. Cum un top are 500 de coli, rezultă că ministerul poate achiziţiona 3 milioane de coli. Astfel, cei două sute de angajaţi ai ministerului au la dispoziţie peste 80 de coli de persoană pe zi. Cât un mic roman.

Preţul unui toner este de 500 de lei, iar preţul unui cartuş de cerneală poate ajunge la 120 de lei. Cu precizarea că un toner susţine circa 10.000 de pagini, iar un cartuş de cerneală 1.500 de pagini. Elena Udrea dispune însă de aproximativ 341.917 lei pentru ambele achiziţii. De banii pentru cartuşe toner poate achiziţiona 642 de bucăţi cu care poate printa doar 6,4 mi­li­­oane de pagini. Dublu faţă de numărul de pa­gini pe care le poate cumpăra. Sau, poate, mi­nisterul vrea să deschidă puncte de co­piat acte din care să susţină bugetul ins­ti­tu­ţi­ei...

Ministerul poate achiziţiona instrumente de scris în limita bugetului de 10.710 lei (2.000 euro plus TVA). La un preţ de 2 lei pixul la librărie, fără a beneficia de reduceri în funcţie de cantitate, ministerul poate achiziţiona peste 5.300 de pixuri. Astfel, fiecare angajat ar avea în dotare 26 de pixuri pe care le poate toci în 2009, scriind strategii de turism. Ministerul Turismului are bugetat câte 10.710 lei (2.000 de euro + TVA) pentru achiziţia de CD-uri, respectiv DVD-uri. La preţul pieţei, fără reduceri, ins­tituţia poate cumpăra peste 7.100 de DVD-uri şi 10.700 de CD-uri. Adică, pentru fiecare angajat 365 de DVD-uri şi 535 de CDU-uri.  

Iubitoare şi manipulantă de mopuri, pentru materiale de curăţenie, Elena Udrea are alocat un buget total de 49.802 lei. Hârtia igienică, batistele, şerveţelele de mâini şi de masă au cel mai generos buget: 14.994 lei (2.800 euro +TVA). La un preţ de 7,2 lei pachetul de serveţele de masă, bugetul total ajunge pentru achiziţionarea a 2.082 de pachete de serveţele cu câte 100 de bucăţi. Fiecare angajat ar avea astfel asigurate 1.000 de şerveţele în acest an bântuit de gripa porcină în care se recomandă batistele de unică folosinţă.  


UN HECTAR DE MOCHETĂ
Bugetele pentru mochete, perdele, draperii şi jaluzele verticale ridică şi ele semne de întrebare. Cei de la Turism plănuiau să-şi ia şi mochetă, deşi prin încăperile ministerului, cele pe care le-am văzut, există parchet. De cei 42.840 lei prevăzuţi a se arunca, pardon!, a se cheltui, se poate cumpăra mai mult de un hectar (peste 10.700 de metri pătraţi) de mochetă ieftină: 4 lei metrul pătrat.

Revenim la celebrele perdele, draperii şi ja­lu­ze­le. La capitolul cheltuieli de capital este prevăzută achiziţionarea de jaluzele verticale şi perdele în valoare de 42.840 de lei cu TVA (peste 9.000 de euro). Reprezentanţii ministerului susţin că au cheltuit numai vreo 8.000 de euro pentru astfel de produse. Numai că în planul de achiziţii pe 2009 mai apar o dată perdelele - secondate de draperii de această dată - la capitolul Bunuri şi servicii - alte cheltuieli cu bunuri şi servicii. Iar bugetul care se poate cheltui pentru acestea este de 361.463 de lei cu TVA (peste 80.000 de euro cu TVA, la cursul de 4,5 lei/euro prevăzut în document). Nu putem şti ce perdele şi draperii vrea doamna Udrea. Dar, dacă presupunem că va opta pentru nişte produse "decente", la 40-50 lei/metrul liniar, bugetul ar ajunge pentru 7.000-9.000 de metri liniari de perdele şi draperii. Împărţit la 50 de camere, deşi unele au fost dotate deja cu perdele şi jaluzele verticale de 8.000 de euro, după cum au declarat reprezentanţii ministerului, ar rezulta 144 de metri liniari de perdea la geamul fiecărei camere. Bogate falduri!
400.000 DE ETICHETE AUTOCOLANTE
De asemenea, mai este prevăzut un buget de 26.775 lei cu TVA pentru achiziţionarea de etichete autocolante. Oferta este variată. Dar să luăm în calcul cutii cu 10 coli a câte 48 de etichete pe coală - deci 480 de etichete într-o cutie - care costă 31,15 lei. Rezultă că bugetul i-ar ajunge doamnei Udrea pentru circa 860 de cutii de etichete, adică pentru peste 412.000 de etichete autocolante!!!! Presupunem şi aici înfiinţarea unui atelier anexă care să pună autocolante pentru tot cartierul. La capitolul "Cheltuieli de capital - mobilier, aparatură birotică şi alte active corporale" este propusă achiziţionarea de biblioteci - 26.775 lei cu TVA, mobilier birou - 64.260 lei cu TVA, mobilier pentru săli de primire - 42.840 lei cu TVA, mobilier pentru săli de conferinţă - 42.840 lei cu TVA şi de mobilier pentru computer - 61.583 lei cu TVA. Un total de 52.955 de euro, inclusiv TVA.

Asta în condiţiile în care ministerul are deja o sală de conferinţe şi nu am văzut funcţionari cu computerele pe genunchi sau musafiri stând pe jos din lipsă de fotolii, canapele sau scaune. Proabail că mobilierul existent nu-i din cel mai nou, însă, când e criză şi statul se îm­prumută de bani la FMI CE şi Banca Mondială, oricine poate închide ochii la un scaun mai ros sau la o bibliotecă de generaţie veche.

În planul de achiziţii mai figurează piese de mobilier şi la capitolul "Proiecte cu finanţare din fonduri nerambursabile: mobilier de birou de 26.775 lei, adică vreo 89 de birouri, scaune de birou şi rolboxuri, deşi scaune şi birouri apar şi separat. Astfel, pentru cumpărarea de scaune este prevăzută suma de 24.098 lei cu TVA - adică vreo 240 la 100 de lei bucata sau 80 la 300 de lei bucata -, pentru birouri sunt disponibili 26.775 lei cu TVA - adică vreo 89 de bucăţi la 300 de lei, plus mese de 26.775 lei cu TVA - vreo nouă mese mari, de conferinţe, la 3.000 de lei bucata. Şi să nu uităm de televizoarele menţionate mai sus. Plus dulapuri de 26.775 lei - vreo 66 la 400 de lei sau 26 la 1.000 de lei - şi aparate audio şi video de înregistrare şi redare de 5.355 lei, adică vreo 17 reportofoane a 300 de lei bucata sau şapte camere video de 700 lei/bucată.


100 KG DE CAFEA
La capitolul Bunuri şi servicii - Protocol şi reprezentare din Plan sunt prevăzuţi 5.355 lei, cu TVA, pentru achiziţionarea de cafea, ceai şi produse conexe. Putem presupune că ministerul nu-şi tratează oaspeţii cu Nechezol şi ceai de tei sau de muşeţel cumpărat de la băbuţele din Piaţa Matache. Totuşi, 5.355 de lei sunt mulţi bani, dacă ţinem cont că ar ajunge pentru achiziţionarea a circa 98 de kilograme de cafea foarte scumpă - să spunem 54,25 lei kilogramul - sau a 150 de kilograme de cafea la un preţ mai accesibil, de 17-18 lei/500 g. Dacă pentru o cafea sunt necesare 5 grame, rezultă că în bugetul Turismului "încap" 20.000-30.000 de ceşti de cafea. O oportunitate de a deschide cafeneaua "La Lenuţa".

Dacă este să "traducem" cei 5.355 lei în ceai "fin", de import, la un preţ de raft de circa 8 lei cutia cu 25 de pliculeţe, rezultă aproximativ 669 de cutii, adică 16.725 de pliculeţe, suficient pentru prepararea a circa 16.725 de căni cu ceai.
BANI PENTRU AVOCAŢI
Ministerul are prevăzut un buget de 300.000 de euro plus TVA pentru servicii juridice. Deşi se laudă cu transparenţa, nu a apărut nici o informaţie despre câştigătorul licitaţiei pentru selecţia de oferte pentru servicii de angajare a unui cabinet individual de avocatură specializat în litigii. Aceasta, deşi licitaţia trebuia încheiată la 19 mai. Până acum, ministerul are două contracte cu birourile de avocatură Boştină şi, respectiv, Ţucă. Pentru contractul cu Ţucă, ministerul plăteşte un abonament lunar de 30.000 de euro. Ne întrebăm de ce are nevoie ministerul de serviciile unei case de avocatură, în condiţiile în care are în organigramă o Direcţie juridică? Iată o întrebare şi pentru Comisia de anchetă.

Dacă la capitolul cu cheltuieli aşa-zis mici este plănuit un asemenea jaf, despre contractele cu sute de mii de euro sau milioane deja suspiciunile devin şi mai apăsătoare. Nu avem noi proverbul "Cine fură azi un ou mâine va fura un bou"?


CU TELEFONUL LA URECHE
Ministerul Turismului are alocat un buget de peste 230.000 de euro pentru servicii telecom. O adevărată fericire pentru industria de profil, aflată în an de criză.

Conform planului anual al achiziţiilor publice, suma alocată de minister pentru servicii interne şi externe de telefonie fixă şi mobilă ajunge la 180.000 de euro, banii fiind împărţiţi în mod egal între telefonia mobilă şi cea publică. La această valoare se mai adaugă 5.000 de euro, finanţare europeană nerambursabilă, pentru servicii de telefonie mobilă.

Dacă banii s-ar împărţi la toţi cei 200 de angajaţi ai mi­nis­terului, rezultă anual un buget de 925 de euro pentru fi­e­care angajat. Dacă mergem cu calculul mai departe şi îm­păr­ţim suma la 12 luni, aflăm că angajaţii Ministerului Tu­rismului vor avea la dispoziţie 78 de euro lunar pentru servicii de telefonie, din care aproximativ 40 de euro pentru telefonie mobilă. Astfel, bugetul de telefonie mobilă re­u­şeşte să depăşească media valorii celor mai mari facturi din UE: cele mai mari facturi din UE sunt plătite în Spania (35,89 euro), în timp ce românii plătesc 14,22 euro pe lună.

Potrivit preţurilor de pe piaţă, cel mai scump abonament de voce este de 20 de euro pe lună şi cuprinde 1.000 de minute în reţea, 300 de minute în alte reţele naţionale şi un tarif de 0,19 euro/minut pentru apeluri în orice reţea, după terminarea minutelor incluse, potrivit informaţiilor afişate pe site-ul operatorului de telefonie. Cu 40 de euro, un angajat poate vorbi la telefon 2.600 de minute într-o lună. Adică timp de o săptămână dintr-o lună ar trebui să stea la serviciu neîntrerupt cu telefonul la ureche. De ce nu au şi spor de antenă atunci?

Pe lângă bugetul alocat pentru serviciile de telefonie fixă şi mobilă, Ministerul Turismului a mai alocat 12.000 de euro pentru servicii de întreţinere şi modernizare a centralelor şi a reţelei telefonice, precum şi 17.700 de euro pentru servicii de reparare şi întreţinere a centralelor telefonice şi a aparatelor telefonice. Dar costurile pentru telecom nu se opresc aici. Bugetul mai prevede 3.000 de euro pentru echipament telefonic şi încă 14.000 de euro buget pentru achiziţionarea de telefoane mobile, din care 9.000 de euro provin din fonduri externe nerambursabile. Asta în condiţiile în care operatorii de telefonie au tot mai multe oferte de 1 euro aparatul sau chiar telefoane gratis. (Cristian Ionescu)
800.000 KM CU MAŞINA
La începutul lunii aprilie, Elena Udrea se plângea că au­to­tu­rismul de serviciu pe care îl folosea, luat de la RAAPPS, îi pune viaţa în pericol şi dorea să cumpere o maşină de 35.000 de euro. După câteva zile, Udrea a renunţat la maşină după ce SPP i-a pus la dispoziţie un autoturism. Tot în aprilie, Elena Udrea afirma că Ministerul Turismului, fiind o instituţie înfiinţată de curând, nu are un parc auto, astfel că, pe lângă cele 15 autotu­risme de la fosta Autoritate Naţională pentru Turism, s-au cumpărat alte 18 maşini, bugetul prevăzând în acest sens un total de 200.000 de euro fără TVA.

Bugetul ministerului mai are prevăzute 15.000 de euro fără TVA pentru închirierea vehiculelor de transport de persoane cu şofer. La un preţ de 0,80 euro pe kilometru, cu aceşti bani, la preţurile pieţei, se poate închiria o limuzină Mercedes S-Classe cu şofer cu tot pentru 18.750 de kilometri sau 1.000 de ore de plimbare cu un Audi A8 condus de un şofer în livrea. Astfel, ministrul Turismului ar putea parcurge de opt ori, într-o maşină de lux, distanţa dintre Bucureşti şi Paris sau ar putea petrece 41 de zile non-stop într-o limuzină dotată cu un şofer.

Cu cei 254.000 de lei alocaţi pentru carburanţi şi la un preţ mediu de 4 lei pe litru, Ministerul Turismului poate cumpăra circa 63.000 de litri de carburant. La un consum mediu de 8 litri pentru o sută de kilometri, fiecare maşină are carburant pentru mai mult de 23.000 de kilometri. În total, maşinile Ministerului Turismului pot parcurge aproape 800.000 de kilometri până la sfârşitul anului. Angajaţii ministerului ar putea merge astfel de circa o sută de ori pe ruta Bucureşti - Budapesta - Viena - Berlin - Londra - Madrid - Milano - Bucureşti pentru a face reclamă turismului românesc.

Cheltuielile cu parcul auto nu se opresc aici. Alţi 37.485 de lei cu TVA sunt alocaţi pentru servicii de spălare a automobilelor. La un preţ mediu de 15 lei pentru o spălare auto, rezultă un număr de 2.499 de spălări auto sau 75 de spălări pe o perioadă de nouă luni pentru fiecare maşină din parcul auto al ministerului. (Cătălin Pruteanu)


PUBLICITATE LA PREŢURI EXORBITANTE
Semne de întrebare ridică şi sumele alocate pentru publicitate. Contractul pentru realizarea afişajului de tip outdoor la Paris, pe Champs Élysées, în perioada 02-09.06.2009, încheiat cu JCDecaux, a costat 35.880 euro, inclusiv TVA. O campanie publicitară desfăşurată pe outdoor, în România, timp de o lună (nu şapte zile, cât a fost contractul încheiat cu JCDecaux), folosind ca suport billboar­d-ul (panou mai mare decât cel folosit la Paris) cu închirierea a zece panouri, fără grafica afişului şi producţia acestuia, timp de o lună costă aproximativ 3.000 de euro. Pentru închirierea a 50 de panouri de acelaşi tip se aplică o reducere de 15%, asta înseamnă aproximativ 12.750 de euro pe lună. Sigur că Bucureştiul este doar "micul Paris", dar cheltuielile pentru campania din marele Paris ar trebui justificate cu acte de minister.

Bugetul alocat de MT până la sfârşitul anului pentru publicitatea outdoor pe piaţa internă şi internaţională se ridică la 1.296.000 de euro. Cu aceşti bani putem realiza în România 101 campanii de pu­bli­citate. Asta înseamnă că putem derula campanii de publicitate în Bucureşti pe opt ani şi patru luni. Evident că aici nu includem publicitatea outdoor in­ter­na­ţi­onală, deoarece preţurile diferă de la un oraş la altul în toată lumea. Guillaume Aper, director adjunct de comunicare al grupului JCDecaux (la solicitarea Jurnalului Naţional), a declarat: "În cadrul campaniei de afişaj au fost instalate afişe în 18 locaţii de pe Champs Élysées".

O altă suspiciune apare în cazul suplimentului Figaroscope, editat de Ministe­rul Turismului împreună cu ziarul Le Fi­ga­ro la data de 17 iunie. Potrivit datelor mi­nisterului, suplimentul dedicat turismului românesc a costat 15.000 de euro şi a fost editat în 350.000 de exemplare. Datele furnizate de Le Figaro în pre­zen­ta­rea publicaţiei arată însă că tirajul Figaroscope este de numai 199.124 de copii. Re­zul­tă un tiraj umfalt, care trebuie verificat în fa­c­t­u­rile ministerului. (Alex Anghel)
CURS UMFLAT
Planul anual de achiziţii publice al Mi­nisterului Turismului este calculat la un curs de 4,5 lei/euro, deşi cursul pe care se fundamentează bugetul a fost de 4,2 lei pentru un euro până în luna aprilie. Aşa că Ministerul Tu­ris­mului este singura ins­­­tituţie publică - după ştiinţa noastră - care îşi fundamentează calculele după curs propriu."Cursul de schimb prevăzut în actualul Plan de Achiziţii este de 4,5 lei/euro. Precizăm că este vorba despre un curs estimat, stabilit astfel încât să aco­­pere eventuala creştere a cursului va­lutar până la sfârşitul anului", spune MT.

TRANSPARENŢĂ TÂRZIE
Ele­na Udrea a ordonat să fie postate pe site-ul ministerului contractele despre care discută toată lumea. Ele au fost puse pe site recent, nu la data semnării. Contractul cu "Realitatea All Inclusive" a fost făcut public în urmă cu o săptămână, iar cele pentru campaniile Paşte în Bucovina şi Lumină la malul mării au fost postate alal­tăieri. Manevra a fost făcută după ce informaţiile din contracte erau cunoscu­te din alte surse. Corect ar fi ca ministerul să ordoneze editarea acestor contracte du­pă datele la care au fost făcute publice, nu după datele la care au fost semnate.

PSD SUSŢINE ANCHETAREA LUI UDREA
Purtătorul de cuvânt, Bogdan Niculescu Duvăz, a declarat sâmbătă că PSD este de acord cu înfiinţarea comisiei de anchetă parlametară în cazul ministrului Turismului, Elena Udrea, el făcând o paralelă cu cazul Ridzi şi apreciind că la situaţii egale se impun soluţii egale. Întrebat ce părere are că PNL şi PSD s-au solidarizat şi au cerut o comisie de anchetă în cazul Elenei Udrea, premierul Emil Boc a răs­puns că partenerii de coaliţie ai PD-L "au alte preocupări de­cât cele pe care le-a stabilit Guvernul". El le-a bătut obrazul pesediştilor amintind că PD-L a propus o co­mi­sie de anchetă pentru a vedea cum s-au cheltuit 3,2 mili­arde de euro din Fondul de Dezvoltare anul trecut, ceea ce nu s-a întâmplat. "Ori sunt la putere, ori sunt în opoziţie, pentru că duplicitatea aceasta nu poate continua", a mai spus Boc. La rân­dul ei, Elena Udrea susţine că totul reprezintă o campanie de discreditare a miniştrilor democrat-liberali, devoalată de primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, într-o emisiune tv. "Din toate acu­za­ţi­i­le care s-au formulat - şi noi am răspuns la absolut toate - am înţeles că a rămas aceea că am fi achiziţionat perdele de 75.000 de euro. Este ca în bancul acela: nu era Mercedes, era bicicletă, nu i s-a dat, i s-a luat, nu sunt perdele, sunt ja­lu­ze­le, nu sunt 75.000 de euro, sunt 7.500 de euro. Noi spunem asta de trei zile, nu ne ascultă nimeni. Dacă vor să verifice şi să măsoare perdelele, îi rugăm să o facă foarte repede, pentru că toate datele sunt publicate pe site-ul Ministerului Turismului", a explicat Elena Udrea. Ea susţine că reprezentanţii ministerului se vor prezenta la comisia de anchetă şi vor pune la dispoziţie toate documentele care le vor fi cerute. (Gabriela Antoniu)

×