Acolo unde râsul nu se aude niciodată să nu-ţi opreşti pasul, spune Heinrich Heine. Şi pare să nu mai avem loc pe planetă, deoarece omul râde din ce în ce mai puţin.
O dovadă deloc veselă: în 1939, francezii râdeau 19 minute zilnic, în 1983, doar 6 minute, pentru ca în 2000 râsului să-i revină doar un minut. Ciudat este că pe măsură ce râdem mai puţin creşte numărul studiilor care ne explică beneficiile râsului asupra sănătăţii.
Unul dintre aceste studii, efectuat la Universitatea Maryland din Baltimore, susţine că râsul nu are termen de comparaţie în privinţa prevenţiei multor boli cardiovasculare, prin faptul că este un antidot al stresului şi, totodată, reduce tensiunea arterială. Se ştie că stresul şi hipertensiunea nivelează drumul apariţiei bolilor cardiovasculare, chiar a cancerelor şi, evident, a deceselor premature. Dar să trecem de la teorie la practică: 10 minute de râs în cascadă este reţeta cea mai eficientă contra stresului, iar 3 minute petrecute în aceeaşi notă pot înlocui 15 minute de exerciţii fizice.
Şi beneficiile râsului nu se opresc aici. Râsul îmbunătăţeşte respiraţia şi secreţia de endorfine cerebrale, ce calmează în mod natural durerea. Râsul este capabil să întărească sistemul imunitar. Este şi motivul pentru care în unele spitale, mai ales în clinici unde se administrează tratamente complicate, medicii vorbesc despre Medicamentul Râs. De altfel, unul dintre secretele centenarilor este faptul că au moştenit o natură prin excelenţă veselă, optimistă. Mulţi dintre cei care s-au bucurat de viaţă peste o sută de ani mărturiseau că principiul lor esenţial a fost: Pentru a îmbătrâni sănătos, să râzi cu poftă.
A avea râsul pe buze şi simţul umorului sunt două atuuri care fac pe oricine o persoană atrăgătoare. În opinia psihologilor, râsul limitează agresivitatea şi stresul, facilitând integrarea individului în comunitate. Astfel, râsul se dovedeşte un bun mijloc de a reface sau a lega noi relaţii, de a realiza un schimb de raţionamente pozitive.
De beneficiile râsului putem beneficia în orice moment al zilei, în cele mai diferite locuri. Important este ca, după o repriză de râs, să ne relaxăm. În acest sens, psihologii recomandă terapia prin râs efectuată în grup: se formează un cerc din persoane care se ţin de mâini şi care lansează în eter onomatopee: ah, ah, ah şi oh, oh, oh!
Cu siguranţă, cercetătorul Sven Svebak este un norvegian care nu duce lipsă de idei şi este stăpânit de bună dispoziţie. Într-atât încât el a studiat - n-o să vă vină să credeţi - trei decenii impactul pe care îl are simţul umorului asupra sănătăţii. Cea mai amplă acţiune este monitorizarea a 53.500 de norvegieni aproximativ şapte ani, informaţiile făcând obiectul studiului publicat recent în International Journal of Psychiatry in Medicine. După atâţia ani în care râsul a fost luat în serios, Sven Svebak a ajuns la concluzia că simţul umorului - evident cel inteligent, de calitate - ar diminua riscul de deces cu 20%. Da, chiar a meritat atât amar de timp pentru a ne spune simplu: da, râsul poate învinge moartea!
Citește pe Antena3.ro