Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un oficial german a lansat, sâmbătă, ideea de a expune într-o expoziţie o parte dintre operele aparţinând “comorii naziste” descoperite la Munchen şi care cuprinde pânze semnate de Chagall, Munch, Dix, Matisse sau Toulouse Lautrec, şi dintre care unele ar proveni din spolierea evreilor în timpul Celui de-al Treilea Reich. Ministrul bavarez al Justiţiei, Winfried Bausback, a declarat pentru Die Welt am Sonntag că ar putea fi încheiat un acord amiabil cu Cornelius Gurlitt, octogenarul german în apartamentul căruia a fost descoperită “comoara nazistă”, reprezentând 1.406 opere de artă. Cornelius este fiul unui negustor de artă colaborator al regimului nazist, Hildebrand Gurlitt.
Măcar aşa să fie accesibile publicului
“Am putea să ne gândim, de exemplu, la varianta unei fundaţii, cel puţin pentru o parte dintre opere, la o fundaţie care ar permite măcar ca unele dintre operele de artă să poată fi expuse. Cele care sunt în mod evident de un mare interes istorico-artistic pot deveni accesibile publicului în acest fel”, a explicat acesta.
Încă un lot e pe Net
Germania a publicat joi pe Internet fotografii reprezentând câteva dintre operele care fac parte din “comoara nazistă”, gravuri şi desene semnate Munch, Liebermann şi Toulouse-Lautrec.
Scopul este de a-i găsi pe eventualii aparţinători de drept
Cei cinci experţi coordonaţi de istoricul de artă Uwe Hartmann continuă identificarea operelor din colecţia confiscată de la Cornelius Gurlitt în februarie 2012 şi despre care s-a aflat abia acum două săptămâni, dintr-un articol apărut în revista germană Focus. Procurorul general din Augsburg a autorizat publicarea pe site-ul lostart.de a 54 de noi opere litigioase. Până acum fuseseră făcute cunoscute doar 25 dintre cele 1.406 aflate sub sechestru. Din acest stoc, 380 aparţin “artei degenerate”, scrie Le Figaro. Conceptul de “artă degenerată” desemna în jargonul nazist tot ceea ce nu intra în definiţia restrictivă a artei Celui de-al Treilea Reich.
Înapoi la Gurlitt
Operele considerate “artă degenerată” au fost scoase din muzeele germane şi vândute legal, naziştii promulgând o lege care le dădea acest drept în 1938. Ele vor rămâne la Gurlitt, care, pentru moment este doar bănuit de fraudă fiscală şi de tăinuire, dar este în libertate. Alte 970 de opere trebuie să fie examinate de experţi şi 380 sunt considerate ca aparţinând “artei degenerate”, concept care desemna în jargonul nazist tot ceea ce nu intra în definiţia restrictivă a artei Celui de-al Treilea Reich.
Cornelius Gurlitt s-a decis să se lupte pentru a-şi păstra pânzele. “Eu de bunăvoie nu voi da nimic înapoi, nu, nu”, a declarat el într-un interviu pentru revista germană Der Spiegel.
Gurlitt face obiectul unei anchete judiciare pentru fraudă fiscală şi tăinuire.
“Cea mai proastă alegere”
Consiliul Central al Evreilor din Germania a criticat, joi, planul justiţiei germane de a-i reda o parte dintre tablouri lui Gurlitt. “Decizia rapidă a unei restituiri în bloc este sigur cea mai proastă alegere, după ce întreaga afacere a fost ţinută la secret timp de 18 luni”, a declarat preşedintele Consiliului Central al Evreilor, Dieter Graumann, într-un interviu dat publicităţii de cotidianul german Suddeutsche Zeitung.
În cazul bunurilor cel mai probabil jefuite de nazişti, “trebuie să se dea dovadă de sensibilitate şi de responsabilitate”, a declarat Graumann. “Întreaga afacere are o dimensiune morală şi istorică. Ţine de responsabilitatea oamenilor politici să le redea azi demnitatea victimelor de atunci”, a mai spus el.
Responsabilitatea morală a Germaniei
În interviul pe care l-a acordat, la rândul său, agenţiei France Presse, preşedintele Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder, a calificat şi el drept “scandaloasă” decizia de a-i restitui o parte dintre opere lui Cornelius Gurlitt.
Ronald Lauder a insistat asupra responsabilităţii morale a Germaniei în posibila recuperare a bunurilor de către persoane private sau muzee, victime ale jafurilor naziste.
Citat de cotidianul Suddeutsche Zeitung de joi, procurorul din Augsburg care este însărcinat cu ancheta în cazul “comorii naziste”, Reinhard Nemetz, a declarat că “porneşte de la principiul că examinarea de către grupul de lucru a tablourilor care îi aparţin fără dubiu lui Gurlitt va fi încheiată cel mai târziu săptămâna viitoare”.
“O atitudine scandaloasă”
Printre cele 54 de opere expuse la lostart.de, se remarcă 17 desene, gravuri şi litografii de Edvard Munch, printre care şi un portret al dramaturgului August Strindberg. Mai sunt şi lucrări de Max Liebermann, mare impresionist german, a cărui pictură, “Cavaleri pe plajă”, executată în 1901, a fost deja reperată în stocul lui Gurlitt. Alte nume de autori: Matisse, Daumier, Canaletto, Franz Marc sau Otto Dix.
Apropo de acesta din urmă, Nana Dix, nepoata pictorului german, apreciază drept “scandaloasă” atitudinea Berlinului în dosarul spolierilor din timpul Celui de-al Treilea Reich.
“Germania, de manieră generală, nu s-a aplecat niciodată asupra problemei operelor de artă confiscate de nazişti. Ar fi trebuit să o facă mai devreme, imediat după război”, a declarat aceasta într-un interviu pentru France Presse.
“Acest lucru nu s-a întâmplat, şi acum explodează, şi este un imens scandal”, adaugă această artistă muncheneză, al cărei bunic, mare pacifist, a fost persecutat de nazişti, care considerau operele lui drept “artă degenerată”. Acest expresionist a săpat adânc în amintirile sale atroce din Primul Război Mondial, o experienţă calificată drept “bestială” şi “hidoasă”, ceea ce, evident, nu era deloc pe aceeaşi lungime de undă cu ideologia nazistă.
“Un adevărat puzzle”
După părerea Nanei Dix, autorităţile germane ar fi trebuit să publice fotografiile tuturor operelor găsite la Cornelius Gurlitt. “Familiile aparţinătorilor de drept ar putea să le vadă. Şi asta ar uşura poate munca de verificare. Pentru că este un adevărat puzzle”, spune ea, apreciind că justiţia a venit mult prea târziu cu informaţii pentru public.
“De la bunicul meu, ştiam doar ‘Bătrâna cu pălărie’. Nu ştiam despre existenţa celorlalte trei, un autoportret şi cele două acuarele”, spune Nana Dix, care avea 7 ani când a murit bunicul său, în iulie 1969.
“M-am bucurat când am aflat despre descoperirea lor. Mi-a făcut o plăcere, evident, să aflu că nu au fost distruse sau arse. Pe de altă parte, m-a invadat un sentiment bizar. Acela de a şti că timp de atâţia ani aceste opere au fost ascunse la Cornelius Gurlitt, care trăia în minciună. Acest om n-a prea avut o viaţă fericită”, spune Nana Dix. Pentru care, descoperirea în apartamentul lui Gurlitt a “comorii naziste” este cu atât mai ciudată, cu cât ea locuieşte într-un bloc aflat la mai puţin de un kilometru distanţă de blocul lui Gurlitt.
Polonia se interesează de comoară!
Încă un cui în talpa germanilor se adaugă din partea Poloniei. Căci spectaculoasa descoperire a comorii din apartament ţine prima pagină a ziarelor nu doar în Germania, ci şi în străinătate. Istoricii polonezi se întreabă acum dacă nu cumva colecţia lui Gurlitt include opere poloneze jefuite de nazişti, scrie Deutsche Welle.
În general, termenul de “artă jefuită” se aplică la operele pe care regimul nazist le-a confiscat şi furat în Germania şi în ţări din Vestul Europei. Nu se vorbeşte prea mult despre faptul că ocupantul nazist a furat sistematic şi din ţările Europei de Est, explică DW.
Ministerul polonez de Externe a depus o solicitare la biroul procurorului general din Augsburg, pentru a căpăta lista completă a operelor descoperite la Cornelius Gurlitt acasă. Conferinţa de presă a procurorului, în care se anunţa existenţa acestei comori naziste, le-a dat autorităţilor poloneze impresia că “unele tablouri ar putea fi din Polonia”, potrivit lui Wojciech Kowalski, avocat specializat în arta jefuită, din partea Ministerului polonez de Externe.
