Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cand in Europa se vorbeste despre supravietuirea mediului de afaceri, in Norvegia criza se trece cu idei si proiecte inovatoare, tehnologii avansate si solutii cat mai practice pentru a avea succes pe piete de nisa. Norvegienii construiesc instalatii de topit zapada cu ajutorul apei de mare, transforma cojile de banane si alte resturi menajere in biocombustibil pentru autobuzele Primariei din Oslo. Tot ei construiesc scoli care valorifica atat de bine energia electrica incat isi permit sa si “dea” din agentul termic pe care il produc. Tot norvegiana este si una dintre cele mai cunoscute firme de reciclare din lume. Sunt doar cateva exemple care arata cum si cu ce concureaza Norvegia pentru ca firmele sale sa domine piata. Care este strategia explica, pentru Jurnalul National, Per Melchior Koch, consilier in cadrul agentiei care co-finanteaza multe dintre proiectele inovatoare din Norvegia dar si din alte 36 de tari. Inclusiv Romania.
■ Jurnalul Naţional: Cum a influentat criza economica apetenta pentru inovatie in companiile norvegiene?■ Per Melchior Koch: Din fericire, Norvegia nu prea a vazut mare lucru din criza. Nu inca. Norvegia a fost la adapost, in special pentru ca industriile dominante – energie si alimentatie - sunt unele pentru care cererea se mentine indiferent de criza. E adevarat, la inceputul crizei, in 2008 – 2009, unele companii au redus investitiile in inovatie dar apoi totul a revenit la normal.
■ In Romania, dar si in ale tari, mediul de afaceri vorbeste despre supravietuire. Linia de plutire are prioritate, nu ideile noi. De ce politicile de inovatie sunt importante in Norvegia?
■ Norvegia devine o tara tot mai scumpa. Totul costa mult. Ati vazut si preturile in Oslo, te fac sa o iei razna. Salariile sunt mari, e adevarat. Dar ca producator norvegian nu poti concura cu cei din alte tari la capitolul costuri. Nu poti produce haine ieftine in Norvegia, de exemplu. Pana si China incepe sa se confrunte cu probleme, produce in alte tari, cum ar fi Birmania. Unde putem concura cu succes? La capitolul cunostinte, inovatie, competente. Ceea ce producem in Norvegia nu are cum sa fie ieftin, dar trebuie sa fie foarte bun. Si pentru a fi foarte bun e nevoie de tehnologii avansate, de competente avansate si de companii care pot modifica produsele si serviciile foarte repede pentru a tine pasul cu ce se intampla afara. Asa ca inovatia e o prioritate pentru ca se doreste ca firmele sa fie in linia intai a dezvoltarii tehnologice, fie ca sunt high sau low tech, fie ca activeaza in domeniul pescuitului sau in IT.
Mai mult decat atat, ne-am dat seama ca este nevoie de inovatie si in sectorul public. Suntem un stat cu un sistem de protectie sociala puternic, dar care costa mult. Prin urmare, avem devoie de un sector public eficient.
Un alt argument este cel al schimbarilor climatice. Toate tarile vor avea de suferit, inclusiv Norvegia, asa ca e nevoie sa gasim solutii inovatoare pentru a face fata acestor provocari pe termen lung.
■ Multe proiecte pe care le-am vazut au mare atentie pentru mediu. Tehnologia pare ca merge mana in mana cu “verdele”.
■ Innovation Norway are o agenda care se concentreaza asupra provocarilor globale si asupra a ce pot face companiile norvegiene, ce rol pot juca pt a ajuta. Consideram ca poti fi profitabil, inovativ, lider de piata si in acelasi timp sa te concentrezi asupra produselor si a proceselor care ajuta economia verde, care ajuta mediul. Sectorul industrial norvegian are competente in domenii relevante pentru aceste provocari. Energia, de pilda. Hidroenergia, aici avem competente, productia alimentara, medicina veterinara, agricultura ecologica...toate acestea sunt zone cu potential de crestere, din punctul nostru de vedere. Credem ca e posibil sa fii de ajutor si sa castigi si bani.
■ Care ar fi punctele forte care fac Norvegia un jucator eficient al acestei carti a inovatiei?
■ Am investit intr-un sistem educational bun, care e gratuit si deschis pentru toata lumea pana la terminarea facultatii. Asta inseamna ca un procent semnificativ al populatiei are acces la studii superioare. Este foarte important. Apoi avem institute de cercetare orientate spre piata si cercetare care e orientata spre companii si functioneaza, in acelasi timp, ca o punte de legatura catre universitati. Astfel, se asigura un sistem de circulatie a fortei de munca intre cele 3.
Ce ne face buni? Raspunsul are legatura si cu o anumita cultura a muncii. Asta include o politica a muncii unde sindicatul si patronatul sunt prieteni, colaboreaza, sunt de acord in multe privinte si dau dovada de incredere reciproca. E important de subliniat si ca societatea norvegiana e bazata pe principii egalitariene. Cand un inginer de sistem, de exemplu, identifica o problema, incerca sa o rezolve de unul singur sau de una singura. Poate va solicita o parere si ajutor de la un coleg. Dar nu va apela la sef, care sa apeleze la seful sau si tot asa. Nu e neaparat nevoie sa urmezi linia de comanda. In Norvegia, sistemul e flexibil si e si un motiv pentru care Norvegia este un succes.
O alta parte a explicatiei este faptul ca nu ne concentram pe tehnologii inalte, pe hight-tech. La un moment dat, in alte tari, se spunea ca viitorul sunt calculatoarele si masinile, nu resursele naturale. Noi am ales sa ne concentram tocmai pe resurse – petrol, agricultura, pescuit...pentru ca asta aveam! Iar pe parcurs s-a vazut ca e nevoie de inovatie si in aceste sectoare, la fel ca in productia de telefoane, de pilda.
Nu veti gasi in Norvegia inovatii radicale gen Ipad. Desi noi am dezvoltat GSM si suntem mandri de asta, chiar daca nu multa lume a retinut acest amanunt. Ce gasesti des in Norvegia este inovatia facuta pas cu pas, inovatia care imbunatateste tehnologiile existente si le face foarte avansate. In metalurgie, de exemplu, in aluminiu, aplicam solutii inovatoare in fiecare an pentru ca industria sa fie mai rentabila la capitolul costuri, mai productiva si sa poata, astfel, sa ramana pe piata.
■ V-ati referit la importanta pe care institute de cercetare o au pe piata in Norvegia. Pe piata adevarata, reala, unde functioneaza ca niste laboratoare de idei vandute apoi companiilor. Ce sanse are un astfel de sistem in Europa de Est?
■ In multe tari din estul Europei, sistemul de cercetare nu e cuplat cu sectorul industrial. Institutele sunt preocupate mai mult sa publice lucrari si mai putin sa produca idei noi. In Norvegia, este important pentru universitati si pentru institute de cercetare sa aiba proiecte, nu sa publice lucrari. Acestea sunt recompensele lor. Sunt foarte prezente pe piata, asta si pentru ca in mare masura sunt obligate sa iasa pe piata pentru a obtine fonduri. In acest fel, au devenit extrem de relevante si foarte utile si eficiente pentru mediul de afaceri.
Noi, cei de la Innovation Norway, credem in modelul sistemic. Asa inseamna ca toti acesti actori – companii, institute de cercetare, universitati - si interactiunea dintre ei sunt importante. Nu e vorba despre a muta cunostinte din universitate in companie si pe piata. E vorba si de a muta oameni, pe ambele sensuri. De exemplu, universitatile invata de la companiile cu care lucreaza. Un cercetator norvegian care colaboreaza la o companie ajunge sa invete multe despre aceasta companie si va folosi cunostintele dobandite atunci cand revine in mediul universitar. Iar politicile de inovatie trebuie sa aiba in vedere sistemul in ansamblu si nu doar ceea ce trece drept punctul de start – universitatile. Mai ales ca, adesea, totul incepe de la companii, iar ele se indreapta spre universitati sau la institute de cercetare si cer ajutorul. Pentru ca aceste institute sunt orientate spre piata si inteleg nevoile companiilor.
■ Cum functioneaza o agentie precum Innovation Norway si care e rolul pe care il are in punerea accentului asupra inovatiei?
■ Innovation Norway este una dintre organizatiile care ajuta la dezvoltarea capacitatii invatoare si de cercetare si care acorda atentie in primul rand companiilor medii si mici. De pilda, pot obtine fonduri, pot primi imprumuturi, pot primi consiliere. Avem birouri in Norvegia si in alte 36 de tari, iar oamenii pot veni aici pentru a discuta un proiect. Oamenii nostri ii pot ajuta sa identifice eventuale provocari sau probleme, ii sfatuiesc de unde pot obtine banii, in cadrul sau in afara Innovation Norway. Este vorba despre crearea de competente si despre finantare.
■ Ca sa fie si mai clar, sa spunem ca reprezint un IMM si vin la biroul Innovation Norway cu o idee, cu un plan de afaceri. Ce se intampla exact?
■ Mai intai fixezi o intalnire cu un consilier iar apoi are loc o discutie, un dialog, in care omul nostru va incerca sa isi dea seama ce intentii ai, despre ce este vorba, sa vada daca stii daca exista sau nu o piata pentru serviciul sau produsul pe care il propui, daca exista capacitatea tehnologica pentru a-l produce, daca exista fonduri. Odata incheiata discutia, poate ti se va spune sa depui actele pentru finantare, sau poate vei fi indreptat spre alta institutie. In cazul in care depui dosarul pentru finantare si primesti fondurile, compania ta va fi urmarita pentru a se vedea daca proiectul functioneaza asa cum ar trebui.
________________________________
Nota: biroul din Romania al Innovation Norway functioneaza in cadrul Ambasadei Norvegiei la Bucuresti
Citește pe Antena3.ro
