Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
2021 a fost primit cu optimism temperat, privit mai ales ca un prag care să-l separe de anul pandemiei, a cărei amploare nimeni nu a putut-o prevedea sub focurile de artificii ale Revelionului 2020. Ce evenimente vor marca lumea în următoarele 12 luni, cum se raportează România față de dosarele fierbinți care domină arena politicii internaționale? Ce răspunsuri pot da decidenții de la București puși în fața noilor provocări globale și regionale, mai ales că actuala formulă a puterii pare să dea puțină importanță intereselor naționale, fiind la remorca altor capitale?
Într-o perioadă dominată de viziunile răspândite cu mare dărnicie de horoscoape, de astrologi și numerologi, analiștii vieții internaționale caută să-și facă loc pe piața informațiilor cu evaluări care nu se bazează exclusiv pe alinierea planetelor. În ton cu alte publicații de anvergură internațională, redacția Les Echos, apreciată în lumea afacerilor franceze și europene, face în primul număr difuzat pe 2021 un TOP 10 al evenimentelor care vor influența puternic deciziile la nivel global, cu puternic impact pentru politica și deciziile Uniunii Europene. Apreciem că 7 din aceste dosare care intră în TOP 10 ar urmă să aibă ecou și la București, declanșând, sperăm, poziții specifice și răspunsuri românești.
1. COVID-19 - Punct sau de la capăt?
2020 a fost marcat de lovitura Covid-19, care a provocat aproape 2 milioane de decese și a impus restricții care au atins două treimi din populația Planetei. Pierderile din economie sunt uriașe, industrii sau servicii întregi fiind înghețate. Speranțele de a opri pandemia sunt legate de vaccinurile disponibile recent și de cele aflate în avizare. Va putea fi terminată campania de vaccinare masivă a populației până la începutul toamnei, așa încât finalul anului să marcheze intrarea în epoca normalității? Acțiunea ridică în România semne de întrebare pornite din lipsa de organizare a sistemului sanitar și din rata mare de refuz a populației față de vaccinare. Dacă România rămâne o zonă roșie, consecințele economice negative ale izolării se transformă în catastrofă.
2. Schimbarea administrației la Casa Albă
Venirea lui Joe Biden la Casa Albă poate să relaxeze relațiile tensionate dintre SUA și UE, dar și o redeschidere a Statelor Unite spre implicarea în dosarele globale privind clima și comerțul. România, în parteneriat strategic cu Statele Unite, nu va fi astfel presată să aleagă între Bruxelles și Washington, să-și prezinte pe rând dovezi de loialitate. O serie de acorduri economice, consistente ca valoare, în domeniul energetic, au fost semnate de guvernul român sub vechea administrație americană. La fel, importante comenzi de armament și echipament militar au fost făcute către companii americane, spre iritarea unor parteneri europeni. Cum vor fi ele echilibrate?
3. Dosarul nuclear iranian
Motiv de escaladare a tensiunilor cu mari implicații în Orientul Mijlociu, dosarul nuclear iranian va fi în centrul atenției. Noul președinte american s-a arătat dispus să reintre în acordul cu Iranul, denunțat de administrația Trump. Biden condiționează această decizie de includerea între condițiile de supraveghere verificabile și rachetele balistice dezvoltate de Iran. Justificarea militară pentru amplasarea bazei NATO de la Deveselu a fost tocmai capacitatea de lovire a unor ținte europene de rachete lansate din Iran.
Citește pe Antena3.ro
4. Normalizarea relațiilor Israelului cu adversarii arabi
Sub impulsul administrației Trump, în 2020 s-a deschis un proces de normalizare a relațiilor Israelului cu țări arabe din Zona Golfului. Dacă acest drum va continua, există șanse și pentru deblocarea dialogului israeliano-palestinian. Situația este benefică pentru România, care are prin tradiție excelente relații cu Israelul, dar și cu multe țări arabe.
5. Angela Merkel, final de domnie
În 2021 se produce ieșirea treptată a Angelei Merkel de pe prima scenă a politicii germane. În ianuarie se desfășoară alegeri pentru conducerea Partidului Creștin Democrat, urmate în septembrie de alegerile generale, în urma cărora va fi desemnat noul cancelar. Echilibrul la nivel european pe care l-a asigurat Angela Merkel în momente de cumpănă va fi menținut și de noii veniți în funcțiile cheie de la Berlin? Președintele Klaus Werner Iohannis este apreciat ca elevul ascultător al Angelei Merkel, stimulându-se implicit ideea că există o dependență a carierei politice spectaculoase a liderului român sub umbrela cancelarului german.
6. Turcia, imprevizibil aliat la Marea Neagră
Asperitățile dintre UE și Turcia au ajuns în faza unui conflict exploziv, greu aplanat după decizii de conciliere în Consiliul European. Regimul Erdogan, cu supralicitarea naționalismului și religiei, ca baze pentru afirmarea unei puteri regionale, a devenit oaia neagră și în NATO după achiziția sistemelor antirachetă S 400 din Rusia. O schimbare a poziției intransigente a Ankarei este puțin probabilă, ceea ce dă României ocazia să se afirme ca un punct solid al intereselor UE și ale NATO la Marea Neagră. Relațiile extinse turco-române, cu o accentuată dimensiune umană, deschid diplomației noastre un capitol de individualizare pe terenul apropierii Europei de înțelegerea subtilităților regiunii Levantului.
7. Încălzirea globală
Efortul comunității internaționale pentru stoparea ritmului periculos al încălzirii globale a fost trecut în plan secund de criza sanitară. Relansarea punctelor asumate de Convenția de la Paris din 2015 și revenirea SUA în frontul „SOS Clima” anunță pentru conferința mondială de la Glasgow, din această toamnă, noi măsuri pentru diminuarea efectului de seră. România este obligată să prezinte proiecte concrete pentru extinderea energiei verzi și digitalizării pentru accesul la fondurile de relansare ale UE.
În TOP 10 al evenimentelor internaționale, analiza citată menționează încă trei puncte în care România nu are priorități și nu le poate influența: poziția Chinei ca putere globală, apropierea Indiei de SUA și dezvoltarea programelor spațiale.
România, în parteneriat strategic cu Statele Unite, nu va fi astfel presată să aleagă între Bruxelles și Washington, să-și prezinte pe rând dovezi de loialitate
În acest an iese din prima scenă a politicii Angela Merkel; cine îl preia în grijă pe „elevul” credincios de la Cotroceni?
