Toader vrea să aducă modificări majore legilor Justiției. Care sunt acestea

Ministrul Tudorel Toader a declarat miercuri că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca numirile în funcţiile de conducere la Ministerul Public să fie făcute de Secţia de procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiţiei, în baza unei proceduri transparente, din care este eliminat preşedintele României, scrie AGERPRES.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat că una dintre modificările propuse la pachetul de legi ale Justiţiei prevede ca Inspecţia Judiciară să treacă la Ministerul Justiţiei. 

În proiectul de modificare a legilor Justiţiei se regăseşte majorarea vechimii necesare pentru promovarea procurorilor şi judecătorilor, precizând că această propunere este de natură să restabilească un echilibru între activitatea prestată şi drepturile salariale. 

"Prin proiectul nostru propunem majorarea vechimii necesare pentru promovare - 7 ani de activitate efectivă în funcţia de judecător pentru a promova la Tribunal sau la Tribunalul specializat, practic aici sunt două modificări - durata şi caracterul efectiv de activitate pe care trebuie să o fi desfăşurat judecătorul care vrea să promoveze. Aceeaşi propunere şi în privinţa procurorilor, să aibă 7 ani de vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova la Parchetul de pe lângă Tribunal sau Parchetul de pe lângă Tribunalul specializat", a declarat Tudorel Toader la Ministerul Justiţiei. 

Tudorel Toader a adăugat că procurorii care vor dori să promoveze în funcţia de procuror la DNA şi DIICOT vor trebui să aibă opt ani în funcţie. 

"Opt ani pentru a promova pentru funcţia de procurori la DIICOT şi DNA. Opt ani în funcţia de procuror, perioadă la care se adaugă şi celelalte condiţii - de a participa la o comisie , la un interviu, să aibă cel puţin gradul de procuror de tribunal, adică prin promovare să nu dobândească grad, să dobândească doar specializare, grad de tribunal şi se duce la DIICOT şi se duce procuror la DNA", a explicat ministrul Justiţiei. 

El a mai arătat că pentru a ajunge judecător la ÎCCJ va fi nevoie de o vechime de 18 ani. 

"Zece ani efectiv în funcţia de judecător pentru a promova ca judecător la Curtea de Apel. 10 ani pentru procuror pentru a promova pentru a promova la Parchetul de pe lângă CAB, adică e simetric condiţiilor pentru judecător. 15 ani vechime efectivă în funcţia de procuror pentru a promova procuror la PÎCCJ. 18 vechime efectivă în funcţia de judecător pentru a promova judecător la ÎCCJ. Aici apare ca şi la procurorii de la PÎCCJ, apar celelalte condiţii, cu lipsa unei sancţiuni, calificativul foarte bine la ultimele evaluări, dar şi cerinţa de a fi fost judecător, cel puţin în ultimii trei ani, la Curtea de Apel", a precizat Tudorel Toader. 

Ministrul Justiţiei a explicat că propunerile sunt de natură să restabilească o normalitate, un echilibru între activitatea prestată şi drepturile salariale. 

"Asigură un parcurs în cariera de magistrat fără a fi sărite anumite trepte, anumite etape. Aici este o propunere care, în opinia noastră, în opinia mea este de natură să restabilească un anumit echilibru, o normalitate, un echilibru între activitatea prestată şi drepturile salariale , indemnizaţia promită. (...) Judecătorii şi procurorii pot participa la concurs pentru a dobândi un grad profesional superior, dar dacă rămân la judecătorie, parchet de pe lângă judecătorie, parchet de pe lângă tribunal vor fi plătiţi pentru activitatea efectivă pe care o desfăşoară şi nu pentru gradul profesional pe care îl au în sertar pe care l-au dobândit ca urmare a unor concursuri", a spus Tudorel Toader. 

În opinia ministrului, nu este în regulă ca un judecător de la o judecătorie care a dat concurs pentru a dobândi gradul de curte de apel să rămână la judecătorie cu cazuistica de acolo şi cu salariul aferent judecătorului de la Curtea de Apel. 

"În opinia mea, ştiu că această propunere va stârni controverse, dar în opinia mea cred că nu este tocmai în regulă ca un judecător să fie la judecătorie, să dea concurs pentru a dobândi gradul de tribunal, de curte de apel, să rămână la judecătorie cu volumul, cazuistica de acolo, să aibă salariul aferent judecătorului de la curtea de apel. În ţară, vă spun cu siguranţă, sunt posturi libere la curţile de apel, sunt judecători specializaţi la judecătorie cu bani de curte de apel care nu vor să fie detaşaţi(...)", a menţionat Toader. 

"În multe ţări, IJ este la MJ. Respectând deplina independenţă, autonomie pe care o are, nu intră sub coordonarea - poate vor spune unii- să zicem sub conducerea factorului politic, rămâne cu totul. Eventual există şi o soluţie mai radicală de o autonomiza, o instituţie separată a statului român, dar care să nu fie dependentă de CSM. Nu CSM-ul să-i facă regulamentul de organizare, să-i stabilească, să-i aprobe rapoartele şi celelalte, ca după aceea ei să se ducă în control la corpul de magistraţi procurori", a afirmat Toader, într-o declaraţie susţinută la sediul MJ. 

El a precizat că în România sunt aproximativ 7.000 de magistraţi şi că există 70 de membri ai IJ, care au un rol foarte important. 

"Această competenţă a IJ de a verifica proceduri şi celelalte în activitatea magistraţilor vine ca o altă formă de asigurare a independenţei, vine ca un alt mecanism de poziţionare a puterii judecătoreşti în raport cu puterile statului şi în acelaşi timp asigurarea autonomiei independenţei lor de a-şi îndeplini misiunile legale pe care le au", a mai subliniat ministrul Justiţiei.