Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Răspunsul îl găsim în comunicatul BNR: „La 31 martie 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la nivelul de 64.279 de milioane de euro, față de 63.128 de milioane de euro la 29 februarie 2024. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 6.898 de milioane de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 martie 2024 au fost de 71.177 de milioane de euro, faţă de 69.368 de milioane de euro la 29 februarie 2024”.
Așadar, deficitul bugetar se plasează la un nivel dublu față de limita prudențială de 3% din PIB prevăzută în Tratatul de la Maastricht, ceea ce angajează o cantitate mare de împrumuturi și ne face să fim o țară ce se confruntă cu procedura de deficit excesiv, iar datoria publică mai are puțin timp până când se va duce peste 60% din PIB, altă limită prudențială ce va fi depășită.
Dar cu toate acestea agențiile de rating nu umblă la calificative și ne consideră buni de finanțat. Cui se datorează asta? Rezervei valutare de peste 64 de miliarde de euro și Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prima funcționează ca o garanție, iar Uniunea Europeană ce ne furnizează banii prin PNRR ca un girant ce a luat locul Fondului Monetar Internațional. Și în contextul în care România ia din valoarea adăugată cesionată de alte țări din UE prin intermediul impozitelor, în special de la contribuabilii germani, generează creștere economică, ce-i liniștește suplimentar pe făcătorii de ratinguri.
Cantitatea mare de rezervă valutară permite realizarea de operațiuni de pe urma cărora beneficiază în mare parte tot bugetul statului. În condițiile în care o finanțare directă a bugetului de către banca centrală e interzisă prin lege și unei contribuții de acest fel cu ajutorul rezervei i se poate pune eticheta de „înțeleaptă”. Mai ales că acoperirea unui deficit bugetar de peste 18 miliarde de euro, precum cel de anul trecut, ar face ca, în scurt timp, să se irosească o rezervă strânsă greu, fără să se corecteze deficitele structurale, cum e cel de la pensii…
Mai bine ne-am aminti de rezerva valutară cu puține sute de milioane de dolari de la jumătatea anilor ’90, când nu ne împrumuta nimeni și că lucrurile arată cu totul altfel în momentul de față. Atunci cursul de schimb a crescut de la simplu la dublu, într-un interval de câteva săptămâni, ca să se evite incapacitatea de plată!
Iar asta nu e tot, rezervele conțin și o importantă componentă de aur, ce reușește să le diversifice fericit. Stocul de metal galben al României, care valorează circa 7 miliarde de euro și reprezintă o zecime din rezervele internaționale, arată că dăm dovadă de prudență sporită. Avem hedging făcut inclusiv la hazardul moral și selecția adversă induse de relaxarea cantitativă. De aceea, legendarul Alan Greenspan, considera metalul prețios monetar drept un garant al drepturilor de proprietate, care se opune deficitelor, modul ascuns de confiscare a avuției.
Ocazie cu care ar mai trebui adăugat avertismentul unui alt șef de bancă centrală, Wim Duisenberg, primul președinte al Băncii Centrale Europene: „Tentaţia politicienilor de a recurge la măsuri monetare care să aducă rezolvări temporare pe seama afectării perspectivelor economice pe termen lung este tot timpul prezentă”. Cu sublinierea, desigur, că scopul rezervelor internaționale în valută și aur este tocmai de a spori credibilitatea unui stat și pentru a-i oferi posibilitatea să se împrumute în condiții bune!
Citește pe Antena3.ro
