Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Pe Calea Dumbrăvii, pe drumul ce-ţi poartă paşii spre Răşinari, aproape de ieşirea din Sibiu, ţi se dezvăluie un univers aparte, ca o gură de rai: frumosul sat realizat aici de Cornel Irimie, în urmă cu exact 50 de ani.
Organizat pe o suprafaţă de 96 de hectare, Satul din Dumbravă este cel mai mare muzeu în aer liber din România şi unul dintre cele mai mari din Europa. Fiecare monument regăsit în muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului are o poveste aparte.
Ideea creării unui muzeu la Sibiu este din 1897. La Adunarea generală de la Mediaş s-a decis, cu majoritate de voturi, construirea unei case naţionale care să cuprindă şi un muzeu istoric şi etnografic. În Apelul pentru întemeierea unui muzeu istorico-etnografic românesc la Sibiu, apărut în Analele ASTREI, în 1904, se punea accentul, în mod deosebit, asupra aspectului etnografic: «trebuie să afle aici loc tot ce se referă la traiul original şi patriarhal al poporului nostru şi mai ales uneltele, sculele şi obiectele cari încep a dispare lăsând loc înnoirilor influenţate de civilizaţiunea care străbate în cele mai ascunse colţuri ale vieţii poporului».
Zis şi făcut. În 1905 era inaugurat Muzeul Asociaţiunii, un miracol al vremii. “La 19 august, la orele 10:00, o mulţime de oameni s-a îndreptat spre sediul Muzeului Asociaţiunii, clădire construită într-un loc de frunte al oraşului Sibiu. Cel mai aşteptat eveniment al zilei a fost vernisajul Expoziţiei etnografice şi istorico-culturale care a marcat inaugurarea solemnă a Muzeului”, subliniază Eliza Penciu, coordonator de programe de turism cultural la Muzeul ASTRA.
Anul 1950 a adus însă schimbări haotice, considerate realizări ale conducerii statului de atunci. Muzeul Asociaţiunii a fost desfiinţat, când regimul comunist a aplicat o strategie de anulare a oricărui program cultural-naţional, în ţările cu ideologie marxist-leninist-stalinistă, începând cu desfiinţarea asociaţiilor culturale iar ASTRA sibiană a fost printre cele dintâi vizate. Cele peste 50.000 de obiecte din colecţie au fost transferate la Muzeul Brukenthal. Transferul patrimoniului a fost făcut haotic, fără nici o supraveghere şi cu mijloace improvizate. Numeroase obiecte de patrimoniu au dispărut, pur şi simplu, iar la Muzeul Brukenthal nu s-a încheiat atunci nici un proces verbal de transfer sau de preluare în custodie a obiectelor. În locul muzeului a fost instalat un Ateneu popular.
După 7 ani a intervenit o schimbare. Cornel Irimie este cel care a valorificat, în anul 1957, patrimoniul etnografic şi de artă populară găsit în Muzeul Brukenthal, printr-o expoziţie de artă populară românească. Primul experiment de expunere în aer liber a unui monument de arhitectură populară, transferat din situl de origine, a aparţinut fondatorilor Muzeului Asociaţiunii şi a constat din prezentarea unei stâne aduse din munţii Poienii Sibiului.
Primul muzeu în aer liber din România a fost cel realizat în Capitală de profesorul Dimitrie Gusti care, în vara anului 1936. Împreună cu meşteri constructori ţărani, a edificat Muzeul Satului, cu peste 30 de gospodării aduse sau reconstituite din toată ţara. În 1940, “Muzeul Etnografic al Transilvaniei se refugiază la Sibiu, iar Romulus Vuia, directorul instituţiei clujene, îşi începe activitatea, pentru câţiva ani, la Muzeul ASTREI din Sibiu, unde lansează proiectul organizării în Dumbravă a unui muzeu în aer liber. Războiul care a izbucnit a împiedicat însă realizarea lui. Proiectul său efemer a devenit o realitate abia în 1963, din iniţiativa lui Cornel Irimie, cel care avea să fie întâiul său director. După atribuirea terenului necesar, prin decretul Primăriei Sibiu din 11 octombrie 1960, s-a trecut la realizarea propriu-zisă” – adaugă muzeograful Delia Voina.
Cornel Irimie a întocmit schiţa de realizare a Muzeului Tehnicii Populare, a identificat şI recuperat de prin diferite zone ale României monumente de valoare inestimabilă pe care le-a strămutat şI le-a conservat la Sibiu. Irimie ştia cu precizie ce are de făcut mai ales că l-a urmat îndeaproape pe profesorul Dimitrie Gusti, fondatorul Şcolii Sociologice de la Bucureşti şI al Muzeului de la Şosea, fiind discipol al acestuia. ŞI astăzi, după cum mărturiseşte directorul Mirela Creţu, “este completată colecţia de monumente după planul realizat de Irimie”.
Începând cu anul 1963, specialiştii muzeului au întreprins ample cercetări ştiinţifice, organizând expediţii pentru depistarea în teren a monumentelor etnografice cu valoare documentar-istorică sau tehnică ce urma a fi transferate în Dumbrava Sibiului. Tot în anul 1963 s-au achiziţionat primele nouă monumente: moara plutitoare din Lucăceşti, piua cu teasc de la Orăştioara, joagărul hidraulic de la Gura Râului, piua de la Tălmăcel, moara de mână de la Bumbuieşti, teascul cu berbeci de la Racoviţa, podul plutitor de la Porceşti (Turnul Roşu). De atunci, numărul construcţiilor a crescut, depăşind 340 de monumente.
CNM ASTRA Sibiu
Citește pe Antena3.ro
