Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Tragedia de duminică, provocată de o furtună foarte puternică, ce a măturat vestul şi centrul ţării, lăsând în urmă opt morţi şi 136 de răniţi, dar şi mari pagube materiale, putea fi evitată. Astfel de evenimente au mai avut loc pe teritoriul României, dar, pentru că nu au lovit oraşe mari, nici autorităţile, nici cetățenii nu au ţinut cont de pericol. Ieri, însă, în doar câteva ore, s-a găsit soluţia: o aplicaţie care să alerteze populaţia.
După prăpădul de duminică, preşedintele Klaus Iohannis a declarat ieri că situaţia este de siguranţă naţională şi a acuzat Executivul pentru lipsa de implicare în crearea unei strategii şi a unei aplicaţii care să alerteze populaţia, în astfel de situaţii. Meteorologii au avertizat, însă, de foarte mult timp, că sunt posibile astfel de fenomene extreme şi că se pot intensifica din cauza schimbărilor climatice din ultimul timp, dar problema nu s-a discutat niciodată în CSAT, pe care preşedintele îl conduce. Mai mult, furtuni violente au existat şi înainte, dar nu au produs pagube foarte mari, pentru că cele mai multe s-au produs în mediul rural, iar măsurătorile se fac în funcţie de pagubele pe care le provoacă. În consecință, până acum nu s-a luat nicio măsură de prevenire.
Nevoia de educaţie pentru populaţie
Executivul a decis ieri crearea unui sistem de alertă, gestionat de STS, dar aplicaţia pentru telefoanele mobile rămâne insuficientă, în lispa unei educaţii corecte a românilor, astfel încât să înţeleagă toată lumea ce măsuri trebuie să se ia atunci când se anunţă furtuni puternice. “Aplicaţii pe mobil există şi în alte ţări. Este o idee foarte bună, pentru că e mai uşor ca lumea să aibă acces la aceste avertizări. Mai există o problemă, pentru că unele dintre aceste fenomene pot să evolueze foarte rapid şi se pot trimite avertizările cu zece minute înainte”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, dr. Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteorologice extreme, cercetător la Universitatea din Manchester (Marea Britanie). ANM a emis duminică o avertizare chiar cu 20 de minute înainte de a se dezlănţui iadul în judeţele Timiş, Arad şi Cluj. Au fost emise 47 de avertizări în doar 12 ore. Prefecturile sunt beneficiarii acestor avertizări, care se transmit, conform procedurilor, prin sms, către prefecţi, apoi prefecţii le transmit mai departe, tot prin sms, către consiliile locale, primari şi viceprimari. Astfel, primăriile au avut informaţia cu 20 de minute înainte de începerea furtunii, dar nimeni nu a ştiut ce e de făcut cu aceste informaţii. “Cred că partea de avertizări se poate face foarte bine, iar România are un sistem de radare unic în Europa. Populaţia trebuie să ştie, însă, ce să facă atunci când sunt date astfel de avertizări, iar aici este o problemă, nu doar în România. Şi în SUA oamenii ignoră avertizările. Acolo există un sistem de alarme care scot un anumit sunet şi oamenii ştiu cum trebuie să reacţioneze, dar chiar şi aşa sunt mulţi care le ignoră. În Europa avem cel mai mare număr de morţi din cauza trăsnetelor, pentru că oamenii ignoră aceste avertizări”, mai spune specialistul. Victime fac şi ninsorile ignorate de cei care vor să circule iarna pe drumuri închise de autorităţi, indundaţiile şi alte fenomene care nu pot fi oprite de autorităţi, ci doar anunţate. În mai multe ţări europene, nu doar în România, există şi foarte multe clădiri care nu respectă normele de construire şi sunt frecvent afectate de furtunile puternice, chiar dacă meteorologii au făcut măsurători şi există date clare în funcţie de care să se refacă normele pentru construcţii, aşa cum au fost recalculate şi legiferate după cutremurul din 1977 în România.
Furtuna a fost atipică pentru vest
În afară de strategia inexistentă pentru apărarea din calea furtunilor devastatoare, atât populaţia, cât şi autorităţile au fost luate prin surprindere şi din cauza faptului că astfel de fenomene nu sunt specifice pentru zona în care s-a produs tragedia. “Nu a fost o tornadă, ci o supercelulă. O astfel de supercelulă poate produce şi tornade, dar nu a fost cazul, din ceea ce am văzut. Avem următoarea situaţie: norii cumulonimbis se dezvoltă pe verticală şi ating altitudini foarte mari, cu vânt care îşi schimbă direcţia şi viteza pe verticală, astfel încât creează o rotaţie a norului. O supercelulă este un astfel de nor, care îşi are baza în rotaţie. Înseamnă că va avea o perioadă mai lungă de viaţă, iar astfel creşte posibilitatea de a produce grindină, tornade şi intensificări foarte violente ale vântului. Supercelulele se pot forma oriunde, poate mai puţin în zona de munte. Cu toate acestea, măsurătorile arată că zonele cu probabilitatea cea mai mare de producere a fenomenelor de acest tip sunt sudul şi sud-estul României. În Dobrogea aveam cele mai multe tornade. Vestul ţării nu are fenomene de acest tip frecvente”, explică Bogdan Antonescu, prezent în aceste zile la congresul internaţional de meteorologie pentru studiul furtunilor extreme, pe care chiar specialistul l-a organizat în Croaţia. Conferinţa a fost deschisă, ieri, cu tragedia din România.
Regimul comunist a interzis tornadele
Specialiştii în meteorologie spun că în Europa, în general, incluzând România, au existat furtuni extreme şi tornade consemnate încă de la 1800, însă regimul politic a interzis, în perioada comunistă, comentariile şi diseminarea informaţiilor despre acestea. Din această cauză, oamenii încă nu le iau în serios.
Abia după 1990, când s-au reluat măsurătorile şi s-a renunţat la cenzura comunicării, s-a pus problema existenţei tornadelor în România şi în alte ţări din fostul bloc comunist. “Astfel de fenomene au fost întotdeauna. În perioada comunistă nu s-a vorbit deloc despre tornade şi abia după 1990 au început să apară observaţii. Cea mai importantă tornadă a fost la Făcăieni, în 2002. S-a constatat că se produc tornade şi că aceste fenomene fac şi victime, dar încă există această idee că în această zonă nu avem astfel de fenomene, poate şi pentru că multe dintre ele s-au produs în zone depopulate sau în mediul rural, astfel încât nu au produs pagube foarte mari”, a explicat, pentru Jurnalul Naţional, dr. Bogdan Antonescu, de la Universitatea din Manchester.
Un front atmosferic extrem de rece a întâlnit un front atmosferic extrem de cald. Aceasta este prima explicaţie a meteorologilor, pentru tragedia de duminică. Acesta este contextul la scară mai largă, iar în interior a apărut o supercelulă. “S-a constatat că există semnale că aceste condiţii atmosferice care duc la fenomene extreme vor creşte în viitor, pe fondul sschimbărilor climatice, însă nu ştim dacă vor crea supercelule. În Italia, săptămâna trecută, a fost un fenomen de scară mult mai largă. Deşi poate să fie aceeaşi masă de aer, care s-a deplasat spre România, aici a fost un fenomen localizat şi destul de dificil de prognozat, dar ştiu sigur că ANM a observat furtuna pe radar”, a explicat dr. Bogdan Antonescu, specialist în meteorologie.
Factorii de decizie ar trebui să ştie cum să integreze aceste prognoze, dar este şi o problemă de educare a populaţiei. Inevitabil, oricând va fi cineva care să ignore avertizările. dr. Bogdan Antonescu, cercetător la Universitatea din Manchaster
Gradul de pericol al furtunilor sau al tornadelor se măsoară prin pagubele produse, nu prin viteza vântului. Acesta este unul dintre motivele pentru care nu se discută prea mult despre aceste furtuni în România, pentru că duminică a fost prima oară când au murit oameni şi s-au distrus clădiri în marile oraşe.
