Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După ce presa internaţională a reluat declaraţiile ambasadorului Rusiei în Danemarca, Mihail Vanin, care a afirmat că Moscova ar putea trimite rachete nucleare împotriva navelor daneze dacă ţara se va alătura sistemului de apărare antirachetă al Alianţei, generalul american Philip Breedlove, comandantul Forţelor Militare NATO din Europa, a atras atenţia că toate ţările care aderă la proiectul scutului vor fi supuse unor puternice presiuni diplomatice şi politice.
Fără să numească direct Rusia, scrie Daily Mail, generalul Breedlove a declarat că ameninţările şi presiunile cu care se confruntă statele care doresc să adere la scut reprezintă „următorul pas într-o campanie de descurajare”. Breedlove a precizat că „România a trebuit să suporte o foarte mare presiune atunci când a aderat la Sistemul de apărare. Şi Polonia s-a aflat sub o mare presiune. Iar acum, oricine altcineva vrea sa se alăture capacităţilor defensive este supus presiunii diplomatice şi politice”, a spus Breedlove, citat de Daily Mail. Dacă se va alătura sistemului antirachetă al NATO, Danemarca va deveni o ţintă. Pe scurt, aşa sună avertismentul ambsadorului rus la Copenhaga. El a avertizat sâmbătă statul scandinav să nu se alăture sistemului antirachetă al SUA şi NATO pe care Moscova îl consideră o ameninţare, iar în replică oficialii danezi au calificat aceste preocupări drept inacceptabile sau chiar necugetate, relatează DPA şi The Independent. „Comentariile ambasadorului Rusiei sunt inacceptabile. S-a depăşit limita”, a reacţionat ministrul danez de Externe, Martin Lidegaard, citat de Associated Press.
„Pur defensiv”
Sistemul antirachetă este pur defensiv şi nu are nimic de-a face cu Rusia, a precizat, la rândul său, şeful diplomaţiei române Bogdan Aurescu, exprimând solidaritatea deplină cu Danemarca. „Sistemul antirachetă este pur defensiv, aşa cum este definit de Carta Naţiunilor Unite, şi nu are nimic de-a face cu Rusia”, a scris, sâmbătă seara, pe Twitter, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
„Este inadmisibilă ameninţarea de a folosi forţa împotriva unui stat membru NATO”, a mai scris Aurescu, exprimându-şi „deplina solidaritate cu Danemarca, aliat al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice”.
Sistemul antirachetă este de mult timp un măr al discordiei între Rusia şi Alianţa Nord-Atlantică, din care Danemarca face parte.
Moscova consideră sistemul în cauză o ameninţare la echilibrul strategic al continentului, în timp ce NATO a precizat că acesta va oferi protecţie împotriva aşa-numitelor state paria.
Avertismente
Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, avertiza în urmă cu două săptămâni, că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Tratatul, semnat de SUA şi URSS în 1987 şi intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părţi să distrugă toate rachetele balistice şi de croazieră cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri. Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat că sistemul de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul INF.
Ce înseamnă scutul de apărare antibalistică
Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite.
Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.
Citește pe Antena3.ro
