Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
De 1 Mai s-a văzut încă o dată că românaşul nostru ştie să petreacă româneşte. Şi să bea tot "româneşte". Chiar şi atunci când se urcă la volanul maşinii. Aşa că, în zilele de 1 şi 2 mai, poliţiştii au întocmit 53 de dosare penale, dintre care 28 pentru alcool la volan şi 12 pentru conducere fără permis.
Deoarece alcoolul reprezintă cauza multor accidente de circulaţie, Lucian Diniţă, şeful Direcţiei Poliţiei Rutiere, vorbeşte despre reintroducerea în Codul Rutier a "stării de ebrietate", scoasă în 2006, când medicii au motivat că nu pot stabili cu exactitate un diagnostic pentru această stare. "Deocamdată, acest lucru este la stadiul de discuţie. Vom vedea pe parcurs. Este posibil ca un şofer să aibă o alcoolemie foarte mare, dar starea sa psiho-fizică să nu fie foarte afectată.
La fel de bine este posibil ca o persoană să aibă o concentraţie mică de alcool în sânge, dar starea lui să fie serios afectată. În unele state, starea de ebrietate este probată de poliţist, iar în altele, de medic." Cu alte cuvinte, şoferii prinşi băuţi la volan vor trebui să demonstreze că pot duce mâna la nas şi pot să vadă bine cu un ochi acoperit.
România este singurul stat european care nu pedepseşte conducerea în stare de ebrietate, deşi românii au obiceiul de a se urca la volan după ce au băut un pahar în plus. Dacă propunerea Poliţiei Rutiere va trece de Parlament, vor fi sancţionaţi pentru conducere în stare de ebrietate şi şoferii care nu au o alcoolemie mare, dar ale căror reflexe sunt vizibil afectate.
Pe de altă parte, senatorii din Comisia juridică au avizat favorabil ieri o iniţiativă legislativă care propune ca persoanele care beneficiază de asistenţă medicală pentru "intoxicaţie etilică acută voluntară" să suporte contravaloarea acestor servicii. Aceste prevederi sunt cuprinse într-o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, iniţiată de deputatul independent Tudor Ciuhodaru.
El a propus includerea asistenţei medicale acordate în cazuri de "intoxicaţie etilică acută voluntară" printre serviciile care nu sunt decontate din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi a căror contravaloare să fie suportată de asigurat. În expunerea de motive, iniţiatorul menţionează că ponderea pacienţilor cu etilism acut prezenţi la urgenţă este semnificativă, cheltuielile alocate terapiei acestor pacienţi sunt importante, iar resursele materiale şi umane ale sistemului medical sunt limitate.
Cu alte cuvinte, dacă bei şi te faci criţă, suporţi nu doar consecinţele legii, ci şi cheltuielile de rigoare din propriul buzunar. Raportul în cazul acestei iniţiative urmează să fie întocmit de Comisia pentru sănătate şi cea pentru buget-finanţe.
