Pescarii Deltei, fără peşte

Dunavăţu de Jos, Caraorman, Sulina, Letea, Murighiol şi alte localităţi lacustre, fâşii de pământ pierdute între apele Deltei Dunării, sunt pământurile pescarilor. Oamenii ştiu de sute de ani că pescuiesc şi trăiesc, atât cât are balta peşte. Când peştele se va termina, mulţi dintre ei nu vor şti cum să-şi câştige pâinea.

Ceauşescu le-a impus pescuitul industrial şi a făcut desecări, pentru a-i reconverti pe pescarii Deltei în agricultori. Începutul anilor '80 le-a adus lipovenilor născuţi pescari prima reorientare profesională, către munca pământului scos dintre ape şi "redat agriculturii", obişnuindu-i cu normele anuale la pescuit cu tona. Ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, va interzice în curând pescuitul industrial şi agricultura neecologică în rezervaţia Delta Dunării, iar pescarii vor fi nevoiţi să se reorienteze profesional încă o dată, în plină criză economică.

RECONVERSIA PROFESIONALĂ
"Pregătesc pentru Deltă ce nu a făcut nimeni în 20 de ani. Vorbim despre renaturarea Deltei şi despre interzicerea pescuitului industrial, lucru la care muncesc în momentul acesta, având o confirmare verbală de la ministrul Ilie Sârbu, care s-a ocupat de asta până acum. Dacă va fi nevoie, vom aplica şi măsuri compensatorii", declară ministrul Nemirschi. Pescarii s-ar putea reorienta către turismul ecologic şi ar putea fi lăsaţi să pescuiască numai pentru folosul propriu, surplusul vânzându-l către bazele de cazare din Deltă. Dar cei mai mulţi bani le vin acum de la cherhanagii, care le cumpără tot peştele, iar ei ştiu că mai mult peşte înseamnă mai mulţi bani. În plus, braconajul înseamnă pentru mulţi dintre ei un trai mai bun şi de zeci de ani sunt în conflict cu autorităţile care vin în control. "Unde-i apă, e şi braconaj. Cu curent dau pe canale, la somn, la crap. De la moldoveni a apărut moda asta, cam de cinci ani. Şi înainte se bracona. Dacă mergeam peste ei, trăgeau cu puşca-n noi, cu «molotoave». Într-o zi era să luăm foc. Le confiscam bărcile, dar a doua zi iar le aveau. Cineva le făcea peste noapte", povesteşte Victor Vavilov, fost inspector piscicol în Delta Dunării. Problema braconierilor a rămas aceeaşi, indiferent de schimbările conducerii ţării sau ale guvernatorilor Deltei. "Am fost de câteva ori noaptea, la prins braconieri. Într-o noapte, poliţiştii au prins cinci bărci pe Lacul Razelm, le-au confiscat, dar braconierii au tăiat frânghia de la bărci, iar pe mal au apărut câteva sute de oameni care se agitau. Poliţiştii au dat înapoi, pentru că nu puteau să deschidă focul împotriva câtorva sute de oameni", povesteşte Liviu Mihaiu, fostul guvernator al Deltei.

BANII SE CÂŞTIGĂ ŞI ALTFEL
De la munca la negru, adică braconaj, oamenii Deltei ar putea trece la munca "la verde", ocupându-se de diverse servicii în turism.

"Problema braconajului chiar am mai discutat-o cu Liviu Mihaiu. Există componenta interzicerii pescuitului industrial, pe care intenţionez s-o fac prin modificarea legislaţiei, şi problema oamenilor de acolo. Nu trebuie făcut neapărat ca în cazul minerilor, prin salarii compensatorii, ci integrându-i în ceea ce-ar însemna un turism civilizat în Deltă. În fond, ei sunt oamenii locului, sunt un brand al Deltei", mai spune ministrul Nemirschi. Pentru a le demonstra comunităţilor locale că se pot obţine mai mulţi bani din vânzarea serviciilor decât a peştelui, este nevoie însă de educarea oamenilor Deltei în alt spirit. Pornind de la această necesitate, Asociaţia "Salvaţi Dunărea şi Delta" a organizat un prim eveniment "Stuffish", la sfârşitul săptămânii trecute, între 22 şi 24 mai, la baza turistică Holbina.

Membrii echipei naţionale de pescuit sportiv, împreună cu Mugur Mihăescu, Liviu Mihaiu şi Mircea Daneliuc, s-au întrecut, pe echipe, într-un prim concurs de "prinde ştiuca, pup-o şi las-o" - sau "catch and release". În lipsă de "probe", cele 159 de ştiuci prinse au fost imediat eliberate. Peste 100 de kilograme de peşte întorcându-se în apele Deltei.

ALTĂ MÂNCARE DE PEŞTE
Nu întâmplător, evenimentul a fost susţinut financiar de site-ul de recrutare eJobs, iar premiile pescarilor, în valoare totală de 8.000 de euro, au fost împărţite localităţilor Letea - 2.000 de euro, pentru renovarea şcolii -, Maliuc - 2.500 de euro, pentru dispensar -, şi Mahmudia - 3.500 de euro, pentru atelierul de împletituri din stuf şi papură. Cele trei localităţi s-au întrecut, la rândul lor, pentru premiul "Altă mâncare de peşte" - pentru cea mai gustoasă specialitate culinară. "Venind în Deltă de ani de zile, m-am lovit şi eu de braconaj, de plase prinse la motorul bărcii şi altele. Încercăm să încurajăm alte modalităţi de a face bani, nu din pescuitul industrial sau din braconaj. Pe termen scurt funcţionează chestia asta, dar pe termen lung nu va merge, pentru că populaţia piscicolă nu reuşeşte să se refacă într-un timp atât de scurt ca cel în care-l pescuieşti", spune Daniel Tătar, partener eJobs. Tulcea este pe ultimele locuri din ţară ca număr de candidaţi înscrişi pe site-ul de recrutare, deşi numărul locurilor de muncă oferite de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) este limitat, iar rata şomajului a ajuns în judeţ la 5,4% în luna aprilie, cu 4.919 şomeri înregistraţi. Foarte mulţi nici măcar nu se înregistrează ca şomeri, trăind dintr-o agricultură de subzistenţă sau din pescuit, spun reprezentanţii AJOFM Tulcea.