Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
În fiecare vară, mor peștii din iazuri, bălți, lacuri și chiar râuri din cauza căldurii excesive și nimeni nu ia nicio măsură preventivă, deși acestea există, iar autoritățile locale ar putea evita aceste fenomene dacă ar reacționa conform procedurilor standard din legislația UE. Se întâmplă rar și izolat ca astfel de măsuri să fie respectate de autoritățile publice. În unele locuri, cei afectați de problema foarte gravă de mediu spun că autoritățile nu iau măsuri pentru că au anumite interese, mai ales imobiliare.
Fenomenele care deranjează și chiar pot îmbolnăvi populația se pot observa în fiecare an, dar în vara aceasta au fost mai accentuate, în multe zone ale țării. Unul dintre locurile care atrag atenția, de mulți ani, este Lacul Herăstrău, din București, însă aceleași fenomene s-au înregistrat în Galați, unde Garda de Mediu a început o anchetă amplă, după ce o echipă de control a instituției a descoperit peste 20 de tone de pești morți pe balta Vlădești, în lunca Prutului. Tot la Galați, mii de pești au fost găsiți morți într-un râu de lângă oraș, afluent al Siretului. Specialiștii de la Apele Române, care au ridicat probe, spun că peștii nu au murit din cauza poluării, ci a unui fenomen natural provocat de temperaturile ridicate din zonă. În cele mai multe astfel de cazuri, specialiștii apreciază că peștii mor din cauza lipsei de oxigen din apă, fenomenul fiind provocat de căldura excesivă, de perioadele foarte lungi fără ploaie, în care se înmulțește și flora invazivă de pe suprafața apei.
Capitala peștilor morți
În cazul Lacului Herăstrău, fenomenul se repetă anual. Căldura sufocantă a determinat în această vară o situație de-a dreptul macabră în Capitală. Pe Lacul Herăstrău și-au făcut apariția sute de pești morți, dar și rațe moarte. „Este vorba despre fenomenul de eutrofizare. Adică, în momentul în care e cald, se dezvoltă foarte multe alge, ce mănâncă oxigenul din apă, şi peştii mor sufocaţi”, explică expertul de mediu Cristian Lascu. Același fenomen s-a înregistrat, în această vară, la Gheorgheni, la Cluj, în localitatea Ciurila, dar și pe râul Lăpuș, din județul Maramureș, precum și pe Pârâul Bârlădel, în satul Traianu, comuna Brăniștea. Măsurile luate de autorități pentru prevenirea acestor fenomene sunt aceleași ca acum un an sau doi, adică... nicio măsură.
Citește pe Antena3.ro
Împrejurimile Bucureștiului, sufocate
Un astfel de caz, de mortalitate piscicolă, este cel înregistrat în vara aceasta pe balta Vadu lui Moș, comuna Berceni, județul Ilfov. Dar aici lucrurile au stat complet diferit și au luat o cu totul altă turnură. Localnicii de aici spun că se vede interesul pentru menținerea acestei situații, pentru că a-nceput să se dezvolte zona, iar acum cineva o vânează, pentru a cumpăra ieftin. În jurul acestei bălți au răsărit cartiere de vile, care au vedere la luciul apei, astfel încât a crescut și interesul imobiliar. Terenurile din zona bălții sunt în singura porțiune rămasă neprivatizată și aflată încă în proprietatea Apelor Române. Oamenii din această zonă acuză aleșii locali că nu intervin, tocmai pentru că au interese legate de aceste terenuri. „Pentru a simplifica lucrurile, se folosesc de vechea metodă a fabricilor puse pe butuci și apoi cumpărate pe bani puțini. Și cu o baltă, cum se poate face acest lucru, decât declarând că este poluată, că este distrusă și că nu se mai poate face nimic din ea, pentru ca ulterior să apară binevoitorul și binefăcătorul, care să se declare dispus și dornic să refacă gratis tot microsistemul bălții, astfel încât aceasta să revină la linia de plutire? Specialiștii de mediu declară că această baltă este perfect funcțională, că ecosistemul funcționează în condiții optime, iar fenomenul peștilor morți este repetitiv în fiecare an. Și, în concluzie, nu au nevoie de un binefăcător și un binevoitor”, spune unul dintre oamenii care locuiesc în zonă.
Afaceri imobiliare, cu ONG-uri de mediu
Localnicii de la Vadu lui Moș susțin că pentru a acapara această baltă și pentru a o trece în proprietate personală, un grup de interese a apelat la o asociație civică, pentru a promova argumente false privind poluarea acestei bălți, în timp ce, în mod miraculos, balta din vecinătatea ei este privată și produce venituri substanțiale.
